Modernism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Serie de articole despre artă

Istoria artei

Arta preistorică

Arta paleoliticului
Arta mezoliticului
Arta neoliticului
Arta rupestră

Arta antică

Arta medievală

Arta occidentală

Arta contemporană

Arta etnografică

Arta occidentală
Arte orientală
Arta Americilor
Arta africană
Arta Oceaniei

Modernismul este o mişcare culturală care în general include arta, arhitectura, muzica şi literatura progresivă care a avut iveala în deceniile înainte de 1914, când artiştii s-au revoltat împotriva tradiţiilor academice şi istorie al secolului XIV.

Unii împart secolul al XX-lea în perioada modernă şi cea postmodernă, pe când alţii le văd ca două perioade a aceei ere artistice. Acest articol va prezenta mişcare care a început la finele secolului al XIV-lea; pentru arta după anii 1970, vedeţi articolul despre postmodernism.

[modifică] Ţelurile modernismului

Moderniştii au crezut că prin rejectarea tradiţiei ar fi putut descoperi noi şi radicale feluri de a crea artă. Arnold Schoenberg a crezut că prin ignorarea armoniei tonale, tradiţionale – sistemul ierarhic de organizare a muzicii care a ghidat acest domeniu pentru mai bine de un secol şi jumătate – el a descoperit un mod nou de a organiza sunetul, bazat pe rânduri de doisprezece note. Această tehnică a rezultat în creerea muzicii seriale ai perioadei de după război. Artiştii abstracţi, inspiraţi de mişcarea impresionistă şi de lucrările lui Paul Cézanne şi Edvard Munch, au început cu asumpţia că culoarea şi forma - nu reprezentarea lumii naturale - compun elementele esenţiale ai artei vizuale. Wassily Kandinsky, Piet Mondrian şi Kazimir Malevich toţi au încercat să redefinească arta ca şi aranjamentul culorii pure. Dezvoltarea fotografiei a afectat puternic acest aspect al modernismului, fiind că nu mai era nevoie de funcţia reprezentaţională a artei vizuale. Aceşti artişti modernişti au crezut că prin rejectarea depicţiilor reale şi materiale, arta va trece de faza materialistă şi va intra într-una spirituală.