Mărturisiri calviniste de credinţă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Calvinism | |
Ioan Calvin | |
Specific |
|
Influenţe |
|
Biserici |
|
Popoare |
Mărturisile reformate de credinţă sunt documente ale credinţei diverselor Biserici Reformate. Bisericile Reformate îşi exprimă consensul de credinţă prin diferite crezuri. Unele crezuri sunt împărtăşite de mai multe denominaţii ce şi-au ales crezul în primul rând prin raţiuni istorice. Unele dintre aceste crezuri sunt:
Cuprins |
[modifică] Continentale
- Cele trei forme de unitate
- A doua confesiune helvetică (1566)
- Declaraţia teologică de la Barmen (1934)
Cele trei forme de unitate sunt comune bisericilor reformate cu origini în Europa continentală (în special Ţările de Jos).
[modifică] Prezbiteriene
Standardele de la Westminster sunt comune bisericile reformate (cunoscute îndeobşte ca biserici prezbiteriene) cu origini în [[Insulele Britanice].
Cea mai mare denominaţie prezbiteriană din Statele Unite, Biserica Prezbiteriană (SUA) a adoptat Cartea confesiunilor, care include versiuni atât ale mărturisirilor de credinţă continentale, cât şi ale celor prezbiteriene.
[modifică] Congregaţionaliste
Independenţii s-au îndepărtat de teologia reformată în chestiunile rolului magistratului şi puterilor înaltelor curţi ecleziastice, dar au reţinut sistemul calvinist în legătură cu multe alte probleme.
- Declaraţia de la Savoy (1658)
[modifică] Baptiste
Unele din bisericile baptiste se trag din mişcarea puritană din Anglia, fiind astfel de acord, într-o anumită măsură, cu forma de doctrină calvinistă prevalentă între prezbiterieni şi congregaţionalişti. Cu excepţia formei congregaţionale de guvernământ bisericesc şi a botezului adulţilor, aceşti baptişti particularişti au adoptat credinţa reformată
- Mărturisirea Baptistă de Credinţă de la Londra (1689)