Jerome David Salinger
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jerome David Salinger (n. 1 ianuarie 1919) autor american cunoscut cel mai bine pentru romanul De veghe în lanul de secară (The Catcher in the Rye), o poveste clasică a adolescenţei, care a cunoscut o popularitate durabilă de la publicarea ei în 1951. O temă majoră în opera lui Salinger este mintea activă dar puternică a tânărului neadaptat şi efectul izbăvitor al copilului în vieţile unor astfel de oameni.
Cuprins |
[modifică] Viaţa
Născut în New York, Salinger şi-a început cariera scriind povestiri pentru reviste din New York. Din perioada de început, mai multe povestiri – cea mai notabilă fiind O zi perfectă pentru peştii banana – au fost remarcate. De asemenea, înainte de a părăsi America pentru a lua parte la război, a publicat două episoade din ceea ce avea să devină De veghe în lanul de secară: Sunt nebun şi Uşoară rebeliune în afara Madison-ului (Slight Rebellion Off Madison).
A urmat Academia Militară Valley Forge din Pennsylvania, pe care se bazează descrierea şcolii Pencey Prep din De veghe în lanul de secară. A întrerupt scrisul câţiva ani pe durata celui de al doilea război mondial, unde a fost martorul unor acţiuni din cele mai feroce lupte. Aceasta l-a marcat emoţional profund şi mai târziu a revenit asupra întâmplărilor de război în mai multe povestiri, cea mai notabilă fiind Pentru Esme – cu dragoste şi abjecţie, narată de un soldat traumatizat.
De veghe în lanul de secară, primul său roman, a fost publicat în 1951 şi a devenit enorm de popular, deopotrivă printre critici şi printre cititorii tineri. Scrisă la persoana întâi, cartea este narată de rebelul, imaturul, dar intuitivul adolescent Holden Caulfield. Ulterior, Salinger a publicat Franny şi Zooey (1961), Dulgheri, înalţaţi sus acoperişul şi Seymour – O introducere (ultimele două apărute împreună în 1963) ca şi alte povestiri (adunate în cartea Nouă Povestiri). După recunoaşterea şi faima literară a romanului De veghe în lanul de secară, Salinger s-a retras din viaţa publică.
S-a mutat din New York în Cornish, New Hampshire, unde a continuat să scrie romane pe care nu le-a publicat. Pe cât posibil, Salinger a încercat să scape expunerii şi atenţiei publice ("Sentimentele de anonimat-obsuritate ale unui scriitor sunt, în al doilea rând, bunul cel mai de preţ pe care îl primeşte cu împrumut", spunea el). Dar a avut de dus o luptă constantă cu atenţia nedorită pe care o primeşte ca figură legendară. Aflînd că scriitorul britanic Ian Hamilton intenţiona să publice o biografie incluzînd scrisorile pe care Salinger le scrisese altor autori şi prieteni, Salinger l-a acţionat în judecată pentru a opri publicarea cărţii. În cele din urmă cartea a fost publicată, cu conţinutul parafrazat al scrisorilor; curtea a deliberat că, chiar dacă o persoană poate poseda, material, o scrisoare, limbajul ei este proprietatea autorului.
Un rezultat neintenţionat al sentinţei a fost că detalii ale vieţii private a lui Salinger, inclusiv faptul ca a scris două romane şi numeroase povestiri fără a le publica, au devenit publice în forma stenogramelor procesului.
[modifică] Amănunte picante din biografia sa
Salinger a fost un personaj al romanului Shoeless Joe(Joe Fără-ghete), roman care a constituit baza fimului Field of Dreams (Câmpul viselor). În film film personajul poartă alt nume şi i s-au adăugat elemente de ficţiune.
Timp de o viaţă, a fost practicant al hinduismului Advaita Vedanta. Aceasta fiind descris pe larg de către Sam P. Ranchan în cartea sa O aventură în: familia Glass a lui J.D. Salinger (1990).
O relaţie de un an, din 1972, cu Joyce Maynard, o scriitoare aspirantă, în vârstă de 18 ani, a fost sursa unei controverse când aceasta I-a pus la licitaţie scrisorile pe care Salinger i le scrisese.
În 2000, Margaret Salinger, fiica sa din a doua căsătorie, cu Claire Douglas, a publicat "Dream Catcher: A Memoir”. Domnişoara Salinger afirma în carte că tatăl său îşi bea urina, vorbea porcos, făcea sex rar cu mama ei, a ţinut-o virtual prizonieră şi refuza să-i permită să-şi vadă prietenii sau rudele.
În 2002, peste 80 de scrisori ale unor scriitori, critici şi fani ai lui Salinger au fost publicate in cartea Scrisori către J.D. Salinger, editată de Chris Kubica.
Salinger este tatăl actorului Matt Salinger.
Filmul Căutându-l pe Forrester (Finding Forrester), avându-l în rolul principal pe Sean Connery are la bază viaţa lui Salinger.
[modifică] Opere în limba română
Iniţial editura Univers a publicat romanele sale într/o serie de autor în anii 90. Apoi romanul său, „De veghe în lanul de secară” a fost reluat şi la Editura Polirom, 2002, şi este chiar textul care l-a transformat pe Salinger într-un clasic al literaturii universale din secolul XX. De acelaşi autor, la Editura Polirom au mai apărut „Nouă povestiri” (2001), „Dulgheri, înălţati grinda acoperişului şi „Seymour: o prezentare” (2002) si „Franny si Zooey” (2002). Foarte multe din textele postmoderne actuale din România datorează enorm viziunii crude, lucide din romanele şi povestirile lui Salinger.
