Günter Verheugen
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Günter Verheugen (* 28 aprilie 1944 în Bad Kreuznach, Renania-Palatinat, Germania) este un politician german.
Cuprins |
[modifică] Tânăr politician
Günter Verheugen a urmat cursurile Gimnaziului Max-Ernst din Brühl bei Köln, unde a obţinut diploma de bacalaureat. A lucrat apoi timp de doi ani (1963-1965) ca voluntar într-o poziţie inferioară la cotidianul "Neue Rhein-Neue Ruhr-Zeitung". Verheugen a studiat istoria, sociologia şi ştiinţele politice la Universităţile din Köln şi Bonn între anii 1965 şi 1969.
În anul 1967 s-a înscris în Partidul Liberal Democrat din Germania (PLD), activând ca preşedinte al Organizaţiei de Tineret din landul Renania de Nord-Westfalia. După absolvirea Facultăţii, în anul 1969, Verheugen devine şef al Diviziei de Relaţii Publice a Ministrului Federal de Interne din Germania, dr. Hans-Dietrich Genscher. În anul 1974, după trecerea lui Genscher ca ministru de interne, Günter Verheugen este numit ca şef al Biroului de Analiză şi Informaţii din Ministerul Federal de Externe, deţinând această funcţie până în anul 1976.
În anul 1977, Verheugen este ales ca manager federal al Partidului Liberal Democrat (PLD), iar între anii 1978 şi 1982 a deţinut funţia de secretar general al Partidului Liberal Democrat.
[modifică] Funcţionar superior al Germaniei Federale
În anul 1982 a părăsit Partidul Liberal Democrat împreună cu mai mulţi membri ai partidului, deoarece Partidul ieşise din coaliţia cu Partidul Social Democrat al cancelarului federal Helmut Schmidt. În acelaşi an, se alătură Partidului Social Democrat (PSD). Din anul 1983 până în anul 1999 a fost membru al Bundestagului German, iar în această calitate a făcut parte din mai multe comisii, printre care: Comitetul de Afaceri Externe (1983-1988); Preşedinte al Comitetului Special UE (1992) şi din nou membru al Comitetului pentru Afaceri Externe (1994-1997).
În calitate de membru al Partidului Social Democrat, Verheugen a îndeplinit funcţia de purtător de cuvânt al Biroului Naţional PSD (1986-1987); manager federal al partidului (1993-1995); adjunct al preşedintelui Grupului parlamentar PSD pentru Politici Externe, de Securitate şi Dezvoltare (1994-1997); şi membru al Biroului Naţional al Partidului Social Democrat (1997).
De asemenea, Günter Verheugen a lucrat în paralel şi în presă, ca editor şef al cotidianul PSD, "Vorwärts" (1987-1989) şi apoi ca preşedinte al Consiliului de Administraţie al postului de radio "Deutsche Welle" (1990-1999).
În anul 1997, Verheugen a fost ales preşedinte al Consiliului Socialist Internaţional pentru Pace, Securitate şi Dezarmare. În anul 1998 este numit ca ministru de stat la Ministerul Afacerilor Externe şi adjunct al ministrului Joschka Fischer, poziţie pe care a ocupat-o până în septembrie 1999 – când a fost ales ca membru al Comisiei Europene, fiind însărcinat cu extinderea.
[modifică] Două mandate de comisar european
La 15 septembrie 1999, Günter Verheugen a fost desemnat în funcţia de membru al Comisiei Europene condusă pe atunci de către italianul Romano Prodi, fiind numit comisar pentru Extinderea Uniunii Europene. Parlamentul European l-a votat pentru Comisia Europeană pe Romano Prodi ca Preşedinte şi implicit şi echipa sa formată din 19 comisari.
În perioada mandatului său de comisar pentru extindere (1999-2004), s-a realizat integrarea în cadrul Uniunii Europene a 10 noi state. Potrivit lui Verheugen, extinderea Uniunii Europene este o şansă pentru a se atinge o stare de stabilitate şi securitate în Europa precum şi un proces care va întări UE însăşi. “O mai strânsă cooperare în domeniile poliţiei, securităţii şi apărării vor echipa o Uniune Europeană lărgită mai bine împotriva terorismului internaţional şi a crimei organizate. Extinderea înseamnă aşadar în primul rând: stabilitate politică şi economică sporită şi securitate sporită pentru Europa şi cetăţenii săi”, spunea el.[1]
La data de 5 noiembrie 2004, într-o conferinţă de presă, Verheugen a menţionat că viitorul prim-ministru al României va fi Mircea Geoană (de la Partidul Social Democrat) şi că România va finaliza negocierile cu Uniunea Europeană cu patru zile înainte de alegerile legislative şi prezidenţiale din această ţară. Comisia Europeană s-a desolidarizat de afirmaţiile comisarului Verheugen, acesta fiind acuzat de sprijin electoral acordat Partidului Social Democrat din România.
La 22 noiembrie 2004, Günter Verheugen a fost desemnat vice-preşedinte al Comisiei Europene în mandatul Comisiei Barroso, primind portofoliul de comisar pentru Industrie şi Întreprinderi.
În cadrul unui interviu acordat cotidianului german "Suddeutsche Zeitung" în iulie 2005, Günter Verheugen a pledat pentru menţinerea actualului ritm al extinderii, pentru mai multă înţelegere faţă de România şi Bulgaria, cât şi pentru o perioadă mai lungă de timp în vederea ratificării Constituţiei europene. Comisarul Verheugen a susţinut că "nu putem spune românilor şi bulgarilor să ne cumpere maşinile sau computerele, darmite să nu calce pe la noi - de preferat nici măcar în treacăt".
Verheugen a adăugat că ţările puternic industrializate ale Uniunii Europene vor fi cele care vor profita cel mai mult de pe urma extinderii. "Marii câştigători se numesc de fapt Germania şi Austria", aderarea României şi Bulgariei fiind "în interesul vital" al Uniunii, deoarece fără aceste două state "nu putem avea stabilitate în Balcani".
"Tratatele de aderare ale României şi Bulgariei au fost semnate abia cu puţine săptămâni în urmă. Pentru Dumnezeu, cu ce-au greşit de atunci încoace românii şi bulgarii? Nu avem voie să facem aceste două ţări să sufere pentru acel dublu "nu" adresat Constituţiei. Fără aceste două ţări nu va exista stabilitate în Europa - sau aţi uitat deja de Kosovo?"
Verheugen a spus că el nu înţelege "de ce francezii sau olandezii sunt de părere că este de la sine înţeles ca ei să aparţină de Uniunea Europeană - şi polonezii sau românii nu?! Să fie aceştia din urmă mai puţin europeni?", s-a întrebat, retoric, comisarul Verheugen.
Înaltul demnitar european a explicat că România şi Bulgaria "nu au făcut parte din Uniunea Europeană de la bun început doar ca urmare a faptului că au fost victime ale celui de-al doilea război mondial, fiind nevoite să trăiască de partea greşită a Cortinei de Fier". [2]
În ultima vreme, Verheugen (care este căsătorit, dar nu are copii) a fost acuzat că şi-a promovat amantele în biroul său din cadrul Comisiei Europene. El a fost fotografiat ţinându-se de mână cu şefa sa de cabinet, Petra Erler, cu 14 ani mai tânără decât el. Întrebat de presă, a răspuns: "Consider că întrebarea unde şi cu cine am ales să-mi petrec concediul din luna august (anul 2006 n.n.) este o problemă personală care nu o interesează decât pe soţia mea, aceasta fiind informată de acest lucru”. [3]
[modifică] Note
- ↑ Interviu acordat de către comisarul Verheugen ziarului britanic The Guardian în martie 2004
- ↑ România Liberă - 15 iunie 2005, Gunter Verheugen pledează pentru aderarea României şi Bulgariei
- ↑ Gardianul - 18 octombrie 2006, Günter Verheugen, acuzat de favoritism
