Film alb-negru
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Filmul alb-negru este produsul final al realizatorului pe peliculă cinematografică de tip alb-negru.
Acest gen de expresie cinematografică a fost folosit la începuturi de înşişi pionierii cinematografului, Thomas Alva Edison în al lui kinetoscop şi Auguste şi Louis Lumière în prima proiecţie cinematografică. Ei sunt cei care au creat primele filmuleţe pe care prin aparatele lor le-au prezentat publicului, chiar dacă sunt discutabile din punct de vedere artistic sau de gen. Ele, aceste filmuleţe în alb-negru sunt cele care au deschis calea unei noi arte, numită şi cea de-a şaptea artă, arta cinematografică.
Georges Méliès, primul regizor de film, în acest mod de exprimare realizează primul film politic, "Afacerea Drefus" în 1899, apoi "SF"-ul Voiajul în lună (1902), după ce descoperise tehnica trucajului realizând Dispariţia unei doamne.
Să nu uităm că acest tip de peliculă, nu i-a împiedicat pe marii regizori din istoria cinematografiei mondiale să realizeze mari capodopere ale genului cinematografic. Filme ca Naşterea unei naţiuni (Griffith), Crucişătorul Potemkin (Eisenstein), Metropolis (Frtiz Lang), Îngerul albastru ( von Sternberg), Cetăţeanul Kane (Orson Welles) şi multe altele care au umplut sălile cinematografelor.
Filmele "Vârstei de aur a cinematografiei", nemuritoarele comedii cu Charles Chaplin, Buster Keaton, renumiţii "Stan şi Bran" şi multe alte comedioare, filmele care au încântat şi mai încântă numeroase generaţii de spectatori au fost realizate în alb-negru.
Vorbind de filmul românesc, primul film românesc, este realizat cu multă trudă, dar cu mare efect public, în alb-negru şi s-a intitulat Independenţa României. Cu toate condiţiile grele de finanţare, indiferenţa guvernanţilor faţă de noua artă (indiferenţă manifestată şi acum), împătimiţii filmului au reuşit să lase posterităţii producţii nemuritoare în memoria cinefililor: "Năpasta" (Ghiţă Popescu), "O noapte furtunoasă" (Jean Georgescu), "Scrisoare pierdută" şi "Moara cu noroc" (Victor Iliu), "Valurile Dunării" (Liviu Ciulei).
Filmul alb-negru ca gen de expresie artistică este folosit şi după apariţia filmului color, de diverşi realizatori pentru definirea unor anume situaţii în exprimarea artistică (Spielberg în "Lista lui Schindler").
Cuprins |
[modifică] Filme străine
[modifică] Filme mute
- Intoleranţă (Griffith - 1916)
- Cămătarul (Charles Chaplin - 1916)
- Naşterea unei naţiuni (Griffith - 1917)
- Crucişătorul Potemkin (Serghei Eisenstein - 1925)
- Goana după aur (Chaplin - 1925)
- Antract (Rene Clair - 1924)
- Rapacii (Erich von Stroheim - 1924)
- Evadatul (Chaplin - 1916)
- Robin Hood (Alan Dwan - 1922)
- Greva (Eisenstein - 1924)
- Mama (Pudovkin - 1926)
- Metropolis (Fritz Lang - 1926)
- Napoleon (A. Ganz - 1927 . Realizat pentru ecran lat prin metoda de proiecţie cu trei aparate)
- Ioana d'Arc (Carl Dreyer 1928)
[modifică] Filme sonore
- Câinele Andaluz (Luis Buñuel - 1929 )
- Îngerul albastru (von Sternberg - 1930)
- Cetăţeanul Kane (Orson Welles - 1931)
- Toni (Jean Renoir - 1931)
- Henric al VIII -lea (Alexander Korda - 1933)
- S-a întâmplat într-o noapte (Frank Capra - 1933)
- Denunţătorul (John Ford - 1935)
- Marea Iluzie (Jean Renoir - 1937)
- Pământul Spaniei (Joris Ivens - 1937)
- Alexandru Nevski (Eisenstein şi Vasiliev - 1936)
- Diligenţa (John Ford - 1936)
- Maria Candelaria (Fernandez - 1943)
- Ivan cel Groaznic (Eisenstein - 1944)
- Hamlet (Lawrance Olivier - 1948)
- Hoţul de biciclete (Vittorio de Sica - 1949)
- Fata cu părul cărunt (Wang Pin şi Sui Hua - 1950)
- Rashomon (Akiro Kurosowa - 1951)
- Luminile oraşului (Chaplin - 1952)
- Sentiment (Visconti Luchiano - 1953)
- Strada fără nume (Yamomoto - 1954)
- Al 41 -lea (Ciuhrai - 1956)
- Lista lui Schindler (Spielberg - 1993)
(Sursa de informare, "Istoria Cinematografiei" de Georges Sadoul)
[modifică] Filme româneşti
[modifică] Filme mute
- Independenţa României (Aristide Demetriade - 1912)
- Milionar pentru o zi (Jean Georgescu - 1924)
- Năbădăile Cleopatrei (Ion Şahighian - 1925)
- Năpasta (Ghiţă Popescu şi E. Vasilescu - 1928)
- Maiorul Mura (Ion Timuş - 1928)
[modifică] Filme sonore
- Ciuleandra (Martin Berger 1930) - film sonor în două versiuni: română şi germană.
- Trenul fantomă (Jean Mihail 1933) - film sonor
- O noapte furtunoasă (Jean Georgescu - 1943)
- Scrisoare pierdută (Sică Alexandrescu şi Victor Iliu - 1953)
- Moara cu noroc (Victor Iliu - 1954)
- Afacerea Protar (Haralambie Boroş - 1955)
- Citadela sfărâmată (Mare Maurette - 1956)
- Ciulinii Bărăganului (Louis Daquin - 1958)
- Valurile Dunării (Liviu Ciulei - 1960)
- Secretul cifrului (Lucian Bratu - 1959)
- Pădurea spânzuraţilor (Liviu Ciulei -1964)
