Loess
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Prin loess se înţelege o rocă sedimentară neconsolidată, de origine eoliană, de culoare galben-cenuşie, cu aspect poros, formată mai ales din praf silicios şi argilos. Solul derivat din loess formeaza unul dintre cele mai productive pământuri de cultură.
Cuprins |
[modifică] Proprietăţi
Loesul este alcătuit în mare parte dintr-un nisip fin (ca. 20- 50 %) şi un praf argilos transportate de vânt, după conţinut sunt diferă tipurile de loess, argilos sau nisipos, aceste tipuri pot apare în straturi succesive.
Nisipul din punct de vedere mineralogic este alcătuit din praf de cuarţ (50 - 80 %), praf calcaros 8 - 20 % şi amestecuri de hidroxizi de fier care colorează loessul galben, galben-roşcat în funcţie de concentraţie în oxizi. Într-o concentraţie mai redusă, dar care infuenţează de asemenea culoarea rocii, sunt feldspatele, piroxenii, amfibolul, olivina, granatul, spinellul, biotitul.
Loessul frecvent este nestratificat, mai târziu prin sedimentare în apă poate determina stratificarea rocii.
Structura poroasă poate fi explicată prin granulele mai mari de nisip care au ajuns în structura loessului, formaţiuni curioase Concreţiuni apar prin dizolvarea prafului de calcar în apă şi depunerea lor ulterioară.
Particolele, sau grupările din rocă au o formă colţuroasă, lucru care explică existenţa pereţilor verticali de loess pe coastele dealurilor, flancurile văilor.
[modifică] Formare
Loessul este o rocă sedimentară eoliană, produsă prin sedimentarea diferitelor particole de roci sau minerale create de acţiunea intemperiilor, la distanţe de zeci sau sute de kilometri aduse de vânt şi depuse frecvent pe flancurile opuse vântului a văilor apelor curgătoare.
Formarea rocii a avut loc mai ales când era o vegetaţie săracă, după perioada rece de glaciaţiune, sau în zona Alpilor.
[modifică] Răspândire
Loessul s-a format pe flancurile dealurilor, văilor, locurile care au împiedicat transportul mai departe a particulelor transportate de vânt.
In Germania de exemplu:
- ▪ Hildesheimer Börde (Niedersachsen)
- ▪ Kaiserstuhl (Baden)
- ▪ Kraichgau in Südwestdeutschland
- ▪ Gäu (Baden-Württemberg),
- ▪ Mainzer Becken bzw. Rheinhessen (Rheinland-Pfalz)
- ▪ Gäuboden bzw. Dungau (Niederbayern)
- ▪ Rheingau, Taunus-Vorland şi Wetterau (Hessen)
- ▪ Limburger Becken (Hessen/Rheinland-Pfalz)
- ▪ Amöneburger Becken şi Hessische Senke (Hessen)
- ▪ Magdeburger Börde (Sachsen-Anhalt)
- ▪ Soester Börde şi Westenhellweg (Nordrhein-Westfalen)
- ▪ Jülicher Börde und Zülpicher Börde der Kölner Bucht (Nordrhein-Westfalen) la 20 km de Euskirchen
▪ Ravensberger Hügelland (Nordrhein-Westfalen) ▪ Leipziger Tieflandsbucht (Sachsen) ▪ Oberlausitz (Sachsen/Brandenburg) ▪ Lommatzscher Pflege (Sachsen) ▪ Thüringer Becken (Thüringen)
- In Europa se poate aminti Silezia, zona cu cernoziom din Ucraina, pe flancurile văilor fluviilor.
- In China pe cursul Fluviului Galben straturi până la 400 m grosime de loess, mulţumită acestor depuneri solul este deosebit de fertil, ceeace a favorizat cultura plantelor în regiune.
- Loessul este important şi pentru medicină prin heilerde (pământ tămăduitor) aplicat extern în inflamaţii musculare, articulare, sau cu rezultate cosmetice, ca şi pe cale internă în combaterea hiperacidităţii gastrice, a unor anumite forme de diaree, sau prin blocarea absorbţiei inrestinale a unor substanţe dăunătoare ( de ex. skatol) .
