Twin Peaks
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Twin Peaks este un serial de televiziune American creat de David Lynch şi Mark Frost. Acţiunea se desfăşoară în orăşelul fictiv Twin Peaks din nord-estul statului american Washington; filmările au avut loc în nord-vestul acestui stat.
Serialul a fost difuzat pe canalul de televiziune ABC în SUA de pe 8 aprilie 1990 pe 10 iunie 1991, pe parcursul a 30 de episoade, împărţite în două sezoane.
Cuprins |
[modifică] Aspecte generale
Linia narativă principală a serialului prezintă povestea agentului special FBI Dale Cooper şi a investigaţiei acestuia în cazul morţii tinerei Laura Palmer.
Viaţa într-un orăşel tipic american este prezentată prin intermediul unei comunităţi strânse de nesofisticaţi şi excentrici. Primul episod a fost filmat în oraşele reale North Bend şi Snoqualmie, nu departe de Seattle, la poalele Munţilor Cascadelor.
Povestea începe cu descoperirea cadavrului Laurei pe malul unui lac, “înfăşurat în plastic”. Ca urmare a desfăşurării anchetei, fiecare locuitor al oraşului este expus treptat cercetării atente şi adesea incomode a agentului Cooper şi a autorităţilor locale, dezvăluindu-se latura întunecată a vieţii multor personaje.
Asemenea multor altor creaţii ale lui Lynch (în special filmul „Blue Velvet”), „Twin Peaks” explorează contrastul între aparenţele respectabile ale vieţii citadine şi aspectele putrede, ascunse ale vieţii. Serialul se aseamănă cu restul operei lui Lynch prin faptul că este greu de plasat într-un anumit gen cinematografic: din punct de vedere stilistic, seriall împrumută tonul tulburător şi premisele supranaturale ale filmelor horror, oferind simultan o parodie a telenovelelor americane, prin prezentarea melodramatică a activităţilor dubioase ale personajelor. Asemenea întregii opere a lui Lynch, „Twin Peaks” reprezintă un studiu moral serios, care iese în evidenţă atât prin comedia bizară, cât şi printr-o doză de suprarealism.
„Twin Peaks” rămâne celebru în special datorită prestaţiei foarte bune a lui Kyle MacLachlan în rolul agentului special Dale Cooper, care a spus una din cele mai celebru replici ale serialului: „O cafea a naibii de bună... şi fierbinte!”
Pe măsură ce misterul se adânceşte, ni se prezintă o serie de personaje, unele ciudate, altele de-a dreptul sinistre, printre care:
- proprietarul de benzinărie, Big Ed Hurley şi soţia sa chioară, obsedată de draperii, Nadine, a cărei replică „Draperiile alea n-o să se atârne singure” a devenit celebră;
- Margaret Lanterman, excentrica „Doamnă cu Butucul”, care primeşte aparent mesaje telepatice de la butucul pe care îl poartă în permanenţă;
- sinistrul camionagiu Leo Johnson, un traficant de droguri violent, şi frumoasa sa soţie Shelly, care are o aventură secretă cu iubitul Laurei, Bobby Briggs;
- frumoasa, dar tulburata patroană a cafenelei, Norma Jennings, amanta lui Big Ed;
- excentricul psihiatru Dr Lawrence Jacoby.
Aşte replici memorabile: „E un peşte în filtrul de cafea” şi „E moartă! Înfăşurată în plastic!”.
Alegerea actorilor este un alt element specific lui Lynch, dat fiind că, asemenea majorităţii proiectelor sale, apar membrii unui grup de actori preferaţi de Lynch, printre care Jack Nance, Grace Zabriskie şi Everett McGill. Iese în evidenţă şi apariţia câtorva actori veterani care nu mai apăruseră pe micul de ecran de foarte mult timp: Piper Laurie şi Russ Tamblyn, vedete ale anilor 1950, şi Peggy Lipton.
Un alt aspect celbru este folosirea repetitivă şi uneori misterioasă a unor motive — copacii, apa, cafeaua, gogoşile, bufniţele, raţele, focul — şi a numeroaselor referiri la alte filme şi seriale, precum „Zona Crepusculară” (aparate care se defectează în mod misterios) şi „The Patty Duke Show” (fenomenul verilor identici).
Lynch a folosit şi o serie de evenimente întâmplătoare care au avut loc în timpul filmărilor, de exemplu în scena în care Cooper examinează cadavrul Laurei. În timpul filmării, un tub fluorescent defect pâlpâia în mod constant, însă regizorul a hotărât să nu îl înlocuiască dat fiind că îi plăcea efectul tulburător creat. În cursul aceleiaşi scene, unul din actorii secundari a înţeles greşit indicaţiile şi, crezând că a fost întrebat cum se numeşte, i-a spus lui Cooper numele său adevărat în loc să îşi spună replica, uimindu-i vizibil pe ceilalţi actori. Se spune că Lynch a fost atât de mulţumit de acest moment straniu, încât l-a păstrat în scenă.
Acţiunea este plasată în 1989, fiecare episod, cu unele excepţii, reprezentând o singură zi din cronologie.
[modifică] Origini
Un producător de la studioul Warner Brothers dorea ca Lynch să regizeze un film despre Marilyn Monroe, bazat pe cartea The Goddess. Lynch îşi aduce aminte în cartea Lynch on Lynch că era "oarecum interesat. Îmi plăcea mult ideea acestei femei cu probleme, dar nu ştiam dacă-mi place ca asta să fie o poveste adevărată." Mark Frost a fost angajat să scrie scenariul. Deşi proiectul a fost abandonat de Warner Brothers, Lynch şi Frost au devenit buni prieteni şi au scris un scenariu intitulat "One Saliva Bubble", Steve Martin urmând să interpreteze rolul principal. Cu toate acestea, nici acest film nu a fost realizat.
Impresarul lui Lynch, Tony Krantz, încercase să-l convingă pe cineast să lucreze pentru televiziune încă din perioada lui "Blue Velvet" dar acesta nu fusese niciodată cu adevărat interesat de idee. "Aşa că într-o zi eu şi Mark discutam la Du Pars, cafeneaua de la interseţia străzilor Laurel Canyon şi Ventura, când, deodată, ne-a venit imaginea asta a unui cadavru adus de ape pe malul unui lac", îşi aminteşte Lynch în cartea "Lynch on Lynch". Lynch şi Frost au prezentat ideea celor de la ABC în timpul unei întâlniri de 10 minute cu unul din directori, Chad Hoffman, aducând practic doar imaginea aceasta şi conceptul, conform spuselor regizorului: "Misterul ucigaşului Laurei Palmer era fundalul, dar acesta avea să se retragă încetul cu încetul pe măsură ce făceam cunoştinţă cu ceilalţi locuitori ai oraşului şi cu problemele pe care le aveau... Proiectul avea să combine o investigaţie de poliţie cu vieţile obişnuite ale personajelor. "
Canalul de televiziune a agreat ideea şi le-a cerut lui Lynch şi Frost să scrie un scenariu pentru episodul pilot. Iniţial, serialul se numea "Northwest Passage" şi era plasat în Dakota de Nord.
Deşi lui Robert Iger de la ABC i-a plăcut episodul pilot, i-a fost greu să-i convingă pe restul şefilol reţelei. Iger a sugerat ca episodul să fie arătat unui grup mai tânăr şi mai divers, căruia i-a plăcut, iar cei de la ABC au fost convinşi să cumpere şapte episoade, fiecare costând 1 milion de dolari. Unii directori ai canalului anticipau ca serialul să nu fie difuzat. Cu toate acestea, Iger s-a gândit să îl programeze în grila de primăvară. Ultima înfruntare s-a dat într-o teleconferinţă între iger şi o sală plină de directori din New York – Iger a câştigat, iar Twin Peaks avea să fie difuzat.
[modifică] Reacţii
[modifică] Succes surpriză
Twin Peaks s-a născut ca un proiect extravagant pentru David Lynch şi Mark Frost. Au filmat episodul pilot cu un acord din partea canalului de televiziune conform căruia putea să filmeze un final adiţional pentru a crea un film de lung metraj destinat comercializării în Europa în cazul în care serialul nu avea să fie difuzat. Acestea au fost începuturile de rău augur ale serialului Twin Peaks.
În prima serie, căutarea ucigaşului Laurei Palmer a pus serialul în mişcare şi a cucerit imaginaţia publicului, deşi creatorii au recunoscut că era vorba de fapt despre un MacGuffin, o strategie pusă la punct pentru a se asigura interesul continuu al audienţei. Fiecare episod era de fapt despre orăşeni şi despre latura sinistră a unui orăşel aparent idilic.
Prima serie a avut numai opt episoade şi a considerată revoluţionară din punct de vedere artistic şi tehnic pentru televiziunea din acea perioadă, încercând să adere la standardele filmului. Lynch şi Frost au ţinut proiectul sub control pe parcursul primei serii, alegând personal fiecare regizor, unii fiind vechi cunoştinţe de-ale lui Lynch de la American Film Institute (de exemplu, Caleb Deschanel şi Tim Hunter) sau recomandări ale apropiaţilor lui Lynch.
Elementele interesante, stilul încântător şi scenariul inteligent au făcut din Twin Peaks un succes gigantic şi surprinzător. Publicului i-au plăcut personajele extravagante, mai ales agentul Dale Cooper, interpretat de Kyle MacLachlan, şi umorul bizar. La scurt timp după finalul ambiguu al primei serii, popularitatea emisiunii a atins apogeul, iar Peaksmania s-a născut. Brusc, toată lumea ştia de Twin Peaks, care începuse să intre în cultura populară generală (de exemplu, la Saturday Night Live), iar creatorii şi actorii apăreau în mod regulat la talk show-uri şi în interviuri. ABC a început să-şi ia în serios noul serial ciudat. Se considera că Twin Peaks va domina Premiile Emmy din 1990, fiind nominalizat la nu mai puţin de opt premii, excluzându-le pe cele tehnice, însă mulţi (în special creatorii serialului) au fost şocaţi când Twin Peaks nu a câştigat niciun premiu
[modifică] A doua serie
La scurt timp după succesul, atât critic, cât şi financiar, al priemi serii, ABC a comandat un al doilea sezon, de data aceasta mărind semnificativ numărul de episoade la 22. În acest timp, canalul de televiziune a insistat ca scenariştii să dezvăluie ucigaşul Laurei Palmer în noua serie. Această idee era împotriva opiniei lui David Lynch, care ar fi vrut ca adevărul să rămână secret pentru totdeauna, însă decizia s-a luat chiar fără concursul lui, cu aprobarea directorilor şi a lui Mark Frost, care se temeau că publicul se va plictisi de mister dacă acesta nu avea să fie soluţionat în curând.
Au fost angajaţi scenarişti şi regizori noi pentru noua serie şi, după ce a regizat câteva episoade (inclusiv pe cel care l-a dezvăluit în cele din urmă pe ucigaş), David Lynch a început să se îndepărteze încetul cu încetul de serial. (Se spune adesea că Lynch filma Wild at Heart în această perioadă, dar de fapt acest film fusese lansat înainte de începerea celei de-a doua serii din Twin Peaks.)
După ce identitatea criminalului a fost în sfârşit dezvaăluită, mulţi fani s-au arătat dezamăgiţi de soluţie, în special deoarece latura ciudată, etereală a serialului, care până atunci se putea doar intui, a apărut în prim-plan. Tot în acest timp, ideea unei idile între agentul special Dale Cooper (Kyle MacLachlan) şi Audrey Horne (Sherilyn Fenn), a fost respinsă de Kyle MacLachlan (din cauza, se spune, a iubitei şi colegei Lara Flynn Boyle), care credea că personajul său, cunsocut pentru valorile morale puternice, nu ar fi acceptat o relaţie cu o liceeană. Deoarece nu s-a putut ajunge la un consens, scenariştii s-au văzut forţaţi să aducă în prim-plan fire narative minore, care nu fuseseră create pentru a domina serialul, cu scopul de a acoperi povestea lipsă.
[modifică] Audienţă în scădere
Datorită rezovării principalei intrigi (uciderea Laurei Palmer) şi a faptului că liniile narative au devenit idn ce în ce mai obscure şi neclare, interesul publicului a început în sfârşit să scadă, iar Peaksmania părea oficial încheiată. Mulţi considerau că extravaganţa acum deschisă a serialului îl transormase într-o autoparodie, fiind departe de şarmul şi inteligenţa primei serii. Aceste nemulţumiri, împreună cu schimbarea orei de difuzare în repetate rânduri, au dus la o scădere uriaşă a ratingului. Pe 15 februarie 1991, ABC a anunţat că serialul fusese pus în pauză nedefinită, mişcare ce duce de obicei la anularea emisiunii.
Totuşi, acesta nu era sfârşitul, pentru că exista încă destul interes faţă de serial, astfel că fanii au pornit propria campanie de trimis scrisori, denumită C.O.O.P. (Citizens Opposed to the Offing of Twin Peaks - cetăţeni care se opun anulării Twin Peaks). Campania a reprezentat un mare succes, iar canalul de televiziune a acceptat să difuzeze încă şase episoade (pentru a încheia seria).
Ştiind că acesta era probabil sfârşitul serialului, creatorii au făcut un ultim efort în speranţa de a-l revitaliza. Agentului Cooper i s-a dat un interes amoros, Annie Blackburn (Heather Graham) (de data aceasta, fără obiecţii din partea lui Kyle MacLachlan). În ultimul episod al seriei, s-a încercat atragerea interesului publiclui printr-un final dramatic şi ambiguu (aşa cum se procedase pentru seria precedentă). Din nefericire, nu strategia nu a generat suficient interes şi serialul nu a fost reînnoit pentru o a treia serie, lăsându-i pe fani cu o linie narativă nerezolvată, care continuă să fie dezbătută pe Internet.
David Lynch însuşi s-a „întors” să regizeze ultimul episod, supărându-i pe unii din scenarişti, care se simţiseră abandonaţi de regizor cu ceva timp înainte şi care nu au fost mulţumiţi de întoarcerea sa neanunţată şi de schimbările ulterioare aduse scenariului. Cu toate acestea, regia lui Lynch a dat naştere unui episod memorabil, suprarealist, de coşmar, iar personalităţile protagoniştilor s-au întors la o stare mai apropiată de cea iniţială, ignorându-se schimbările petrecute în seria a doua.
Ulterior, David Lynch, nemulţumit de „amestecul” canalului ABC în decursul celui de-al doilea sezon, avândut întregul serial televiziunii Bravo pentru o sumă mică de bani. Bravo a început să difuzeze serialul de la început, însă, cu toate că Lynch a creat introduceri ale Doamnei cu Butucul pentru fiecare episod, interesul publicului nu a fost acelaşi ca prima dată.
[modifică] Urmări şi moştenire
Chiar şi după difuzarea ultimului episod, David Lynch nu terminase cu „Twin Peaks”. În 1992, „Twin Peaks: Fire Walk With Me”, filmul de lung metraj „Twin Peaks”, a fost lansat, spre bucuria fanilor nerăbdători. Subiectul era cel care îl interesase iniţial pe Lynch: povestea Laurei Palmer. Filmul prezenta acţiunea anterioară serialului, anume moartea Laurei şi evenimentele care au precedat-o. Din nefericire, mulţi, inclusiv fanii serialului şi critici de film, au fost dezamăgiţi de acest proiect, care era mai tulburător şi mai puţin comic decât serialul şi nu rezolva finalul ambiguu al acestuia. Un alt defect important la momentul respectiv era imposibilitatea de a înţelege filmul fără a fi familiar cu serialul.
Moştenirea lui „Twin Peaks” se poate vedea în multitudinea de seriale „bizare” care i-au urmat, ca de exemplu Northern Exposure, Wild Palms, Eerie, Indiana, Picket Fences, Dosarele X, Neveste disperate, Veronica Mars, Lost şi Carnivàle. Multe dintre acestea au fost supranumite „următorul „Twin Peaks””, fie înainte să debuteze sau după ce au ajuns emisiuni de succes.
[modifică] Coloana sonoră
Compozitorul Angelo Badalamenti, care a contribuit frecvent la proiectele lui Lynch, a realizat coloana sonoră a serialului, creând, printre alte piese, leitmotivul „Laura’s Theme”, celebra melodie de generic. Câteva melodii au fost împrumutate de pe albumul „Floating Into the Night” a lui Julee Cruise, scris în mare parte de Badalamenti şi Lynch şi lansat în 1989. Cântecele „Falling”, „The Nightingale” şi „Into the Night”, care se găsesc în varianta completă pe album, au fost utilizate în diverse episoade.
[modifică] Personaje
| Grup | Nume | Descriere | Interpretat de |
|---|---|---|---|
| FBI | Dale Cooper | Investighează crima; intuitiv şi inteligent; se îndrăgosteşte de Twin Peaks şi de viaţa rurală; umilul erou al poveştii. | Kyle MacLachlan |
| Albert Rosenfield | Criminalist dur, a cărui faţadă ascunde natura sa spirituală. | Miguel Ferrer | |
| Chester Desmond | Investighează moartea Teresei Banks; dispare în mod misterios. | Chris Isaak | |
| Sam Stanley | Specialist în criminalistică, îl asistă pe Desmond | Kiefer Sutherland | |
| Phillip Jefferies | Agent dispărut care ştie despre Cabane şi locuitorii lor. | David Bowie | |
| Gordon Cole | Şeful surd al Biroului Regional; ţipă constant. | David Lynch | |
| Diane | Secretara lui Cooper; nu apare în persoană; când Cooper înregistrează note în reportofon, destinatarul este Diane. | (nu este văzută sau auzită) | |
| Departamentul Şerifului | Şeriful Harry S. Truman | Amantul lui Josie Packard. | Michael Ontkean |
| Adjunctul Andy Brennan | Ajutorul şerifului, iubitul lui Lucy. | Harry Goaz | |
| Adjunctul Hawk, Tommy Hill | Amerindian, expert în căutări. | Michael Horse | |
| Lucy Moran | Dispecer al Departamentului, iubita lui Andy. | Kimmy Robertson | |
| Familia Palmer | Laura Palmer | Victima crimei şi personajul central al poveştii, ea leagă toate celelalte personaje. | Sheryl Lee |
| Leland Palmer | Tatăl Laurei, cunoscut pentru dansurile sale maniacale. | Ray Wise | |
| Sarah Palmer | Mama telepată a Laurei. | Grace Zabriskie | |
| Maddie Ferguson | Verişoara identică a Laurei. | Sheryl Lee | |
| Familia Hayward | Doctorul William Hayward | Doctorul oraşului, participă la autopsia Laurei. | Warren Frost |
| Eileen Hayward | Soţia doctorului; foloseşte un scaun cu rotile. | Mary Jo Deschanel | |
| Donna Hayward | Prietena cea mai bună a Laurei, iubita lui James Hurley. | Lara Flynn Boyle | |
| Harriet Hayward | Sora mai mică a Donnei. | Jessica Wallenfels | |
| Gersten Hayward | Sora cea mai mică a Donnei. | Alicia Witt | |
| Familia Horne | Benjamin Horne | Om de afaceri bogat, deţine hotelul Great Northern şi Horne's Department Store. | Richard Beymer |
| Jerry Horne | Fratele lui Benjamin, partenerul său de afaceri. | David Patrick Kelly | |
| Sylvia Horne | Soţia mereu furioasă a lui Benjamin. | Jan D'Arcy | |
| Audrey Horne | Fiica adolescentă a lui Benjamin. | Sherilyn Fenn | |
| Johnny Horne | Fiul handicapat mintal al lui Ben; era meditat de Laura. | Robert Bauer III | |
| Familia Packard/Martell | Josie Packard | Proprietara gaterului; văduvă; învăţa engleza de la Laura. | Joan Chen |
| Andrew Packard | Regretatul proprietar al gaterului; iubitul lui Josie. | Dan O'Herlihy | |
| Catherine Packard Martell | Sora lui Andrew, complotează cu Benjamin să incendieze gaterul. | Piper Laurie | |
| Pete Martell | Soţul lui Catherine; pescar amator. | Jack Nance | |
| Familia Briggs | Maior Garland Briggs | Ofiţer inteligent în United States Air Force; implicat în Proiectul Blue Book, monitorizarea spaţiului cosmic şi cunoscător al pădurilor din jurul oraşului. | Don S. Davis |
| Betty Briggs | Soţie şi mamă modestă şi iubitoare. | Charlotte Stewart | |
| Bobby Briggs | Adolescent rebel; căpitan al echipei de fotbal american a liceului; iubitul Laurei şi amantul secret al lui Shelly. | Dana Ashbrook | |
| Familia Hurley | Big Ed Hurley | Patronul benzinăriei, amantul Normei. | Everett McGill |
| Nadine Hurley | Soţia chioară, nebună, obsedată de draperii a lui Ed. | Wendy Robie | |
| James Hurley | Nepotul lui Ed, iubitul secret al Laurei, apoi iubitul Donnei. | James Marshall | |
| Familia Jennings | Norma Jennings | Patroana restaurantului, amanta lui Big Ed, a colaborat cu Laura la un program de ajutor social. | Peggy Lipton |
| Hank Jennings | Soţul Normei, eliberat din închisoare pentru bună purtare. | Chris Mulkey | |
| Annie Blackburn | Sora mică a Normei. | Heather Graham | |
| Familia Johnson | Leo Johnson | Camionagiu violent şi traficant de droguri. | Eric Da Re |
| Shelly Johnson | Soţia abuzată a lui Leo, chelneriţă, amanta lui Bobby Briggs. | Mädchen Amick | |
| Familia Milford | Primarul Dwayne Milford | Primar al oraşului, certat cu fratele său. | John Boylan |
| Dougie Milford | Publică gazeta locală. | Tony Jay | |
| Lana Budding Milford | Soţia seducătoare a lui Dwayne. | Robyn Lively | |
| Familia O' Reilly | Blackie O' Reilly | Conduce One Eyed Jacks, cazinou şi bordel local; supranumită „Trandafirul Negru”. | Victoria Catlin |
| Nancy O' Reilly | Sora lui Blackie. | Galyn Gorg | |
| Familia Renault | Jacques Renault | Crupier, traficant de droguri şi barman. | Walter Olkewicz |
| Jean Renault | Criminal veteran, agent de asigurări. | Michael Parks | |
| Bernard Renault | Traficant de droguri. | Clay Wilcox | |
| Alţii | Margaret Lanterman ("Doamna cu Butucul") | Văduvă mistică, comunică telepatic cu un butuc. | Catherine E. Coulson |
| Windom Earle | Fostul partener al lui Cooper. | Kenneth Welsh | |
| Dr Lawrence Jacoby | Psihiatru excentric, a tratat-o şi pe Laura. | Russ Tamblyn | |
| Thomas Eckhardt | Fost partener de afaceri al lui Andrew Packard | David Warner | |
| Jones (Twin Peaks) | Asistentul lui Thomas Eckhardt. | Brenda Strong | |
| Emory Baddis | Manager al magazinului lui Benjamin Horne, recrutează fete pentru cazinou. | Dan Amendola | |
| Harold Smith | Prieten al Laurei. | Lenny Von Dohlen | |
| Denise/Dennis Bryson | Agent Antidrog travestit. | David Duchovny | |
| Dick Tremayne | Angajat la magazinul universal. | Ian Buchanan | |
| Mike Nelson ("Snake") | Prietenul cel mai bun al lui Bobby. | Gary Hershberger | |
| Ronnette Pulaski | A fost cu Laura în noaptea crimei. | Phoebe Augustine | |
| Evelyn Marsh | Femeie bogată, agresată de soţ. | Annette McCarthy | |
| Teresa Banks | Prima victimă a ucigaşului Laurei. | Pamela Gidley | |
| Roadhouse Singer | Cântăreaţă. | Julee Cruise | |
| Locuitorii Cabanei | Bob (Twin Peaks) | Spirit malefic. | Frank Silva |
| Phillip Michael Gerard zis şi Omul Cu Un Braţ | Vânzător căruia îi lipseşte un braţ. | Al Strobel | |
| Omul de Altundeva | Pitic enigmatic. | Michael J. Anderson | |
| Uriaşul | Uriaş supranatural. | Carel Struycken | |
| Dna. Tremond / Chalfont | Bunica lui Pierre. | Frances Bay | |
| Pierre Tremond / Chalfont | Intenţiile sale sunt necunoscute. | Austin Jack Lynch |
[modifică] Legături externe
- en Twin Peaks la imdb.com
- en Twin Peaks la TV.com
- en Twin Peaks la Encyclopedia of Television
