Stat tampon
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Un stat tampon este o ţară aflată între două superputeri rivale sau ostile, care a cărei existenţă garantează îndepărtarea primejdiei izbucnirii unui conflict între potenţialii inamici. Statul tampon, atunci când independenţa sa este reală, duce o politică externă neutră, care o deosebeşte de cea a statelor satelit. Conceptul statelor tampon este parte a teoriei echilibrului puterii care şi-a făcut loc în gândirea şi diplomaţia strategice din secolul al XVII-lea. În secolul al XIX-lea, manipularea statelor tampon, aşa precum Afganistanul şi emiratele central-asiatice a fost parte a "Marelui Joc Diplomatic" dintre Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Imperiul Rus, dus pentru controlul căilor strategice de acces care permiteau controlul pasurilor montane către India Britanică.
Printre statele tampon pot fi amintite, (fără ca lista să fie completă):
- Hanatul Qasim plasat între Marele Cnezat al Moscovei şi Hanatul Kazanului;
- Mongolia plasată între Republica Populară Chineză şi Rusia;
- Polonia interbelică, plasată între Germania şi Uniunea Sovietică;
- Coreea de Nord din timpul şi de după Războiul Rece, pe care unii analişti politici o consideră un stat tampon între forţele armate ale Republicii Populare Chineze şi cele ale Statelor Unite plasate în Coreea de Sud;
- Ţările neutre Austria, Suedia şi Finlanda au fost state tampon în timpul războiului Rece;
- Belgia antebelică a servit ca stat tampon între Regatul Unit, Franţa şi Germania;
- Tailanda în perioada existenţei imperiilor coloniiale a servit ca stat tampon între India Britanică (mai târziu Burma) şi Indochina Franceză;
- Renania demilitarizată a fost o zonă tampon între Franta şi Germania în perioada interbelică. Au existat unele încercări de început ale francezilor pentru crearea unei republici Renania
- Uruguai a fost o zonă demilitarizată tampon între Argentina şi Brazilia în primii ani de independenţă ai statelor din America de Sud.
Invadarea unui stat tampon de una dintre puteri de la graniţă oferă un bun pretext de război pentru cealaltă supraputere (celelalte supraputeri).
Primele forme de zone de frontieră puternic întărite le-a reprezentat castele amplasate la o distanţă de o zi de marş – marca. Unii dintre urmaşii acestor mărci înfiinţate pe vremea Imperiului Carolingian şi a celui Otoman mai pot fi văzute pe harta politică a Europei din zilele noastre: Belgia, Luxemburg, Lorena. Imperiul Carolingian a creat seria de ducate independente în Pirinei, o zonă numită Marca Hispanică, care au fucţionat ca state tampon în faţa regatelor musulmane, şi care corespunde cu destul de mare aproximaţie cu Catalonia zilelor noastre.
Chiar mai înainte, existau zonele tampon ale limesurilor Imperiului Roman, "regatele clientelare" precum Palmyra, Iudeea, Numidia sau Mauretania, sau satrapiile Imperiului Persan.
[modifică] Vedeţi şi:
- Stat satelit
- Stat marionetă
- Zonă tampon
- Marcă
