Somn
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
În timp ce mulţi dintre noi cred că somnul este o întindere temporală în care nu se întâmplă nimic, somnul este, de fapt, cel puţin din punct de vedere neurologic, o perioadă de timp foarte aglomerată. Deşi importanţa somnului nu poate fi discutată, oamenii de ştiinţă nu cunosc cu exactitate de ce este atât de important pentru supravieţuirea noastră.
Cuprins |
[modifică] Etapele somnului[1]
Ştiinţific, etapele somnului se pot recunoaşte urmărind schimbările ce se petrec în undele emise de creier. Cele cinci etape ale somnului se repetă de până la cinci ori în timpul nopţii. Pe măsură ce noaptea se desfăşoară, fiecare ciclu se lungeşte, şi somnul REM (Rapid eye movement), timp în care majoritatea visurilor au loc, se extinde şi el.
[modifică] Etapa 1
În acest stadiu precoce, care poate dura doar câteva minute, corpul alunecă spre starea de somn. Undele cerebrale sunt în marea lor majoritate de amplitudine mare, slabă şi ocazional unde alfa (asemănătoare celor ce le întâlnim când persoana este trează). Această etapă ocupă aproximativ 5% din timpul total de somn la adulţii tineri.
[modifică] Etapa 2
Bătăile inimii şi respiraţia încetinesc şi somnul devine mai adânc decât în prima etapă. Undele slabe continuă sa fie emise, cu ocazionale "vârfuri" de unde, denumite şi "fusuri de somn". Această etapă ocupă între 44 şi 55% din timpul total de somn la adulţii tineri.
[modifică] Etapa 3 şi 4
Acestea sunt etapele în care somnul este cel mai adânc şi în care undele cerebrale sunt cele mai slabe. În timpul acestor etape, respiraţia şi bătăile inimii decelerează tot mai mult, iar muşchii se relaxează. Visurile încep să apară mult mai des decât în etapele anterioare. Acesta este momentul în care pot apărea vorbitul prin somn sau somnambulismul. Aceste etape ocupă între 15 şi 23% din timpul total de somn la adulţii tineri.
[modifică] REM (Rapid eye movement)
Această etapă se extinde pe parcursul nopţii, pe măsură ce se repetă ciclic. Prima etapă REM poate dura doar 10 minute în timp ce ultima poate dura chiar o oră. În timpul acestei etape bătăile inimii se accelerează, respiraţia devine superficială (puţin perceptibilă), ochii se mişcă rapid, muşchii sunt relaxaţi, iar visele sunt cât se poate de intense. În acest moment, undele cerebrale se aseamănă cu cele din timpul "mersului". Această etapă ocupă între 20 şi 25% din timpul total de somn la adulţii tineri.
[modifică] Motive
Somnul este esenţial vieţii. Animalele de laborator private de somn au murit. Nici oamenii nu par sa fie imuni la efectele lipsei de somn care le ameninţă traiul. Un sondaj condus de American Cancer Society concluzionează faptul că oamenii ce dorm mai puţin de 6 ore pe noapte sau care dorm mai mult de 9 ore, au avut o rată a morţii cu 30% mai mare decât cei care dorm în mod obişnuit 7 - 8 ore. Chiar şi cei care au dormit mai puţin de 6 ore şi în general nu au avut probleme de sănătate au avut o rată a morţii de 1,8 ori mai mare decât cei ce au dormit orele "normale".
[modifică] Scopul somnului
Există mai multe teorii în această privinţă:
- Teoria adaptivă: Această teorie ne spune că somnul îmbunătăţeşte şansele de supravieţuire ale unui animal. Cele care obişnuiesc să doarmă conform modului lor de viaţă au cele mai mari şanse de supravieţuire. Speciile nocturne au somnul diferit de vânătorii diurni, spre exemplu.
- Teoria Conservării Energiei: Animalele ce au un stil de viaţă alert şi cu metabolismul rapid dorm mai mult decât cele care ard caloriile mai încet, astfel conservându-şi energia pentru partidele de vânătoare.
- Teoria Restaurării: Conform acestei teorii, corpul se restaurează pe parcursul somnului. Cercetătorii cunosc faptul că neuro-toxinele sunt neutralizate în timpul somnului şi faptul că celulele se divid, ţesuturile se sintetizează şi hormoni de creştere sunt eliberaţi în timpul etapelor de somn cu emisii de unde slabe (sau non-REM). Atleţii, spre exemplu, petrec mai mult timp în etapele 3 şi 4 (unde slabe) decât alţii, iar copii şi tinerii de asemenea.
- Teoria Programării-Reprogramării: Această teorie susţine că informaţia inutilă este "ştearsă" şi că informaţia importantă este întipărită într-o memorie mai puternică. Copii, care acumulează informaţie la o rată mult mai mare decât în orice altă etapă evolutivă a vieţii, dorm cel mai mult. Cu toate acestea, somnul poate să nu fie similar întipăririi informaţiilor învăţate la şcoală, spre exemplu.
Cercetări recente indică faptul că somnul REM ar putea fi soluţia. Copiii şi tinerii parcurg în timpul somnului o perioada REM mai mare decât a adulţilor, iar adulţii care sunt la şcoală sau trec prin perioade de solicitare intelectuală acumulativă intensă cunosc o creştere temporală a somnului REM. Când oamenii sunt privaţi de somnul REM sunt mai puţin pricepuţi la a rezolva probleme creative.
[modifică] Ritmurile circadiene
"Ceasul biologic" al fiecărei persoane corespunde în mare aproximaţie cu ciclul unei zile, iar de fapt, "circadian" înseamnă "aproximativ o zi". Ciclul de veghe şi somn este strâns legat de temperatura corpului: cu cât temperatura este mai mare, cu atât suntem mai activi; de partea cealaltă, cu cât temperatura scade, starea de somnolenţă începe să apară. Ritmurile corpului par a se baza pe două perioade de somn în fiecare zi: una lungă pe parcursul nopţii şi una scurtă, la amiază, când mulţi oameni obişnuiesc să doarmă sau cel puţin să se odihnească, oprindu-se din alerta obişnuită celorlalte momente ale zilei.
Cercetătorii au aflat că atunci când oamenii sunt îndepărtaţi de orice sursă a timpului exact (ceasuri, lumina solară etc.), "ceasul" lor intern pare să funcţioneze pentru o zi de aproximativ 25 de ore. Dacă "ceasul biologic" se desincronizează cu cel al societăţii, încep să apară probleme legate de somn.
[modifică] Dereglări ale somnului
Denumite şi parasomnii, acestea sunt destul de numeroase şi relativ diferite, cele mai comune putând fi astfel categorisite:
- Disomnii - O categorie largă de dereglări ale somnului caracterizată fie de hipersomnolenţă sau insomnie. Cele trei categorii majore includ dereglări intrinseci (cauzate de interiorul organismului), extrinseci (cauzate de condiţii de mediu sau patologice) şi dereglări ale ritmului circadian.
- Insomnie
- Narcolepsia
- Sindromul de Apnee in Somn
- Sindromul picioarelor neliniştite (RLS - „Restless Leg Syndrome”, sau sindromul Wittmaack-Ekbom)
- Mioclonus nocturn (PLMD - „Periodic Limb Movement Disorder”)
- Hipersomnie
- Hipersomnie Recurentă - include sindromul Kleine-Levin
- Hipersomnie Posttraumatică
- Hipersomnie "Sănătoasă"
- Dereglări ale Ritmului Circadian
- DSPS (Sindromul Fazei de Somn Întârziată - „Delayed Slee Phase Syndrome”)
- ASPS (Sindromul Fazei de Somn Înaintată - „Advanced Sleep Phase Syndrome”)
- Aritmie circadiană (Sindromul Non-24)
- Parasomnii
- RBD (REM Sleep Behaviour Disorder)
- Panica nocturnă (Coşmaruri)
- Somnambulism
- Bruxism (Scrâşnirea dinţilor)
- Udarea Patului sau Enuresis nocturn.
- SIDS (Deces subit în timpul somnului)
- Vorbitul prin somn
- Condiţii medicale sau psihiatrice ce pot produce dereglări ale somnului
- Psihoze (precum Schizofrenia)
- Dereglări de comportament
- Depresii
- Anxietate
- Panică
- Alcoolism
- Boala Somnului - răspândită de musca Tsetse
- Sforăitul - Nu este neapărat o dereglare, dar poate fi una din simptomele unei probleme acute şi poate cauza probleme partenerului de pat sau de cameră.
[modifică] Vezi şi
- Vis
