Sándor Márai
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sándor Márai (n. 11 aprilie 1900 – d. 22 februarie 1989) a fost un scriitor maghiar.
[modifică] Biografie
Sándor Márai, pe numele lui adevărat Sándor Grosschmied de Mára, s-a născut în anul 1900, în Kassa, în Imperiul Austro-Ungar (astăzi Kosice, în Slovacia), ca fiu al unui avocat. Se mută în 1918 în Germania unde va studia jurnalistica. Începe să publice în “Frankfurter Zeitung”, lucrând mai târziu ca corespodent la Paris. Se căsătoreşte în 1923 cu Jüdin Ilona Matzner, emigrând la Paris. În 1928 se intoarce impreună cu sotia sa în Ungaria, unde va avea o viaţă literară intensă timp de aproape treizeci de ani. În anul 1938 publică romanul “Moştenirea Eszterei”. În 1942 va fi primit în Academia Ungară de Stiinţe. Înainte de regimul comunist, în anul 1948 , părăseşte definitiv Ungaria, emigrând mai întâi în Elveţia, apoi în Italia, Canada şi în final, în 1952, în SUA. Însă patria sa culturală va rămâne Europa. După moartea soţiei sale, în 1986, se stabileşte definitiv în San Diego (California). Nu mult după moartea soţiei, moare şi fiul său adoptiv. La 22 februarie 1989, cu puţin înainte de Căderea Berlinului, Márai moare în exil, punându-şi capăt zilelor.
[modifică] Viaţa literară
[modifică] Cărţi traduse în limba română
- Lumânările ard până la capăt ; (2004),
- Moştenirea Eszterei; (2006)
