Maşini (film)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la la filmul „Maşini” produs de Pixar în colaborare cu Disney. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Maşină (dezambiguizare).

Maşini (Cars)
Rating
Regizor	John Lasseter
Scenarist	Dan Fogelman John Lasseter Kiel Murray Phil Lorin
În rolurile principale	Corina Dănilă, Marcel Iureş, Florian Ghimpu (ro) Bonnie Hunt, Paul Newman, Owen Wilson (en)
Producător	Darla K. Anderson
Distribuitor	Prooptiki (România) Walt Disney Pictures
Premiera	09.06.2006 (intl.) România: 15.09.2006 Moldova: 15.06.2006
Durată	116 min
Limba originală	engleză
Disponibil în română	dublat
Premii
Buget	$120 milioane [1]
Pagina Cinemagia

Maşini (în unele surse Maşinutze; engleză Cars) este un film de animaţie produs de studiourile de animaţie Pixar pentru Walt Disney Pictures şi distribuit de Buena Vista International în 2006. Filmul rulează în România începând cu 15 septembrie 2006, în timp ce în Moldova a avut premiera pe 15 iunie acelaşi an, iar în Statele Unite pe 9 iunie. Acesta este al şaptelea film produs în colaborare de Disney şi Pixar.

„Maşini” constituie revenirea lui John Lasseter ca regizor după o pauză de şapte ani de la succesul Toy Story 2 (1999), de data aceasta printr-o acţiune transpusă într-o lume populată în întregime de maşini antropomorfizate. În rolurile principale se află personajele fictive Sally Carrera, Doc Hudson şi Fulger McQueen, dublate în versiunea română de Corina Dănilă, Marcel Iureş şi, respectiv, Florian Ghimpu. În varianta originală aceleaşi voci revin actorilor Bonnie Hunt, Paul Newman şi Owen Wilson.

Premiera mondială a filmului a avut loc la 26 mai 2006 pe circuitul Lowe's Motor, la periferia oraşului Charlotte, Carolina de Nord.

[modifică] Personaje şi voci

Rolurile principale din „Maşini” sunt redate de Fulger McQueen, Sally Carrera şi Doc Hudson. Dublat de Owen Wilson, Fulger McQueen (engleză Lightning McQueen) nu are la bază o maşină de serie şi nici nu seamănă cu o maşină din Nascar. Conform producătorilor, acesta aduce mai mult cu o maşină sport-prototip de grupa C;^[2] este „un hibrid între o maşină de serie şi o maşină cu curbe voluptoase rezervată curselor de anduranţă gen Le Mans (ca Lolas sau Ford GT40)”. ^[3] În versiunea română, vocea acestuia este realizată de Florian Ghimpu.

Fulger McQueen nu are la bază o maşină de serie şi nici nu seamănă cu o maşină din Nascar. Conform producătorilor, acesta aduce mai mult cu o maşină sport-prototip de grupa C; este „un hibrid între o maşină de serie şi o maşină cu curbe voluptoase rezervată curselor de anduranţă gen Le Mans (ca Lolas sau Ford GT40)”

Numele personajului principal, Fulger McQueen, s-a dorit a fi un tribut adus atât lui Glenn McQueen, un animator Pixar decedat în 2002, cât şi actorului Steve McQueen, faimos pentru rolurile sale în filme cu maşini, printre care Inspectorul Bullitt şi Le Mans. Indicativul lui McQueen este 95, anul lansării filmului Toy Story. Iniţial, indicativul său era 57, anul de naştere al regizorului John Lasseter (lucru care poate fi observat în reclamele pentru televiziune), dar acesta a fost schimbat înainte de ieşirea filmului pe marile ecrane.

Fulger McQueen nu constituie în sine un anumit model de maşină, însă conţine elemente de la mai multe maşini sport. Farurile lui Fulger sunt false (în fapt două autocolante), iar în lateral Fulger are desenate mărcile sponsorilor, amândouă practici întâlnite în campionatul NASCAR. Roţile sale sunt de aceeaşi culoare cu caroseria, o altă practică utilizată de maşini NASCAR în trecut. Designul general al maşinii este inspirat de Ford GT40, cu influenţe de Corvette. Spoilerul spate are multe similitudini cu cel al unui Dodge Viper, în timp ce stopurile şi capota sunt caracteristice modelului Mustang produs de Ford. Maşina de turisme în mărime naturală se bazează pe un Pontiac Firebird. Vopseaua în două tonuri şi pneurile sunt inspirate de modelul Chevrolet Corvette din anii 1950. În principiu, designul exterior al maşinii este un hibrid între o maşină de serie şi diferite maşini sport, dar înclină spre stilul maşinilor de serie.

Majoritatea maşinilor îl strigă pe Fulger pe numele său de familie, McQueen, deşi Sally îl porecleşte „Colant” cu referire la farurile sale false. În jocul video inspirat de film, Fulger recunoaşte că nu are un alt prenume.

Sally Carrera este personajul principal feminin al poveştii, portretizat printr-un Porsche 911 Carrera (tip 996) din 2002 (numele său de familie, „Carrera” - sp. cursă, este o aluzie la modelul vehiculului) şi dublat de Bonnie Hunt în engleză, şi respectiv Corina Dănilă în română. Pixar vroia iniţial să folosească un model clasic, dar Porsche le-a recomandat utilizarea modelului din 2002. La Carrera, spoilerul spate se ridică la viteze mari, dar acest lucru poate fi realizat şi manual de către şofer, aşa cum se întâmplă când Sally îşi arată pictura manuală de pe caroserie.

Paul Newman şi Marcel Iureş dau viaţă în versiunea engleză, şi respectiv română, personajului intitulat Doc Hudson, un Hudson Hornet din 1951. Numărul de înmatriculare al fostului campion Doc Hudson este „51HHMD”, acelaşi cu care participa în 1951 „Fabulous Hudson Hornet” în campionatul NASCAR, putând fi în sine chiar un acronim pentru „1951 Hudson Hornet, M.D.” Recordul său de 27 de victorii într-un singur sezon înregistrat în 1951 este reeditat de această echipă de curse în 1952,^[4] exact anii în care personajul din „Maşini”, Doc, câştigase Cupa Piston.^[5]

În alte roluri sunt antrenaţi actori ca Cheech Marin/Ştefan Bănică Jr. (Ramone), Tony Shalhoub/Danilo De Girolamo (Luigi), John Ratzenberger/Florin Piersic (Mack), Larry the Cable Guy/Valentin Uritescu (Mater/Bucşă), Jenifer Lewis/Stela Popescu (Flo). Printre vocile cunoscute ale versiunii în română se numără şi Alexandru Arşinel, Constantin Cojocaru (care realizează în tandem cu Danilo De Girolamo vocea lui Luigi), Nae Lăzărescu, Vasile Muraru şi Florian Pittiş.

Superbird-ul lui Richard Petty la Muzeul Petty

Regele (engl. King), dublat în versiunea originală de legenda curselor americane, Richard Petty, şi de Florian Pittiş în română, este ilustrat printr-un Plymouth Superbird din 1970, cu indicativul 43, replică a celui deţinut de Petty. Superbird era la bază un Road Runner Plymouth de serie cu câteva trăsături aerodinamice în plus, proiectate de ingineri Chrysler angajaţi în proiectele Asociaţiei Naţionale de Sporturi Automobilistice a Statelor Unite. Aceste trăsături, eleronul spate şi nasul de rechin, sporeau viteza de aşa manieră încât au fost interzise în 1971, lucru care a provocat încetinirea maşinilor până la viteze sub 320 km/h. Accidentul Regelui din film este o reconstituire cadru cu cadru a accidentului lui Rusty Wallace de la Talladega în 1993.^[6] Regele a câştigat cele mai multe curse din Cupa Piston (Petty chiar deţine acest record în Cupa Winston NASCAR), dar acum se retrage, pentru a face pe plac soţiei Qeen, interpretată de Linda în versiunea engleză, soţia din viaţa reală a lui Petty.

Când John Lasseter i-a propus lui Petty să apară într-un film, acesta a refuzat precizând că doreşte „să conducă o maşină de curse,” să se afle „în preajma maşinilor de curse”. El a acceptat doar când i s-a spus că e vorba de un film de animaţie.^[7] Similar Regelui din peliculă, adevăratul Richard Petty a trecut şi el printr-un accident în ultima sa cursă din carieră (Hooters 500, în 1992), dar acesta nu a fost aşa de grav ca cel din film.

Chick Hicks, interpretat de Michael Keaton în versiunea originală, este personajul negativ al peliculei. Hicks participă de-o viaţă în Cupa Piston, dar nu a câştigat niciodată Marele Premiu. În plus, nu a avut niciodată un sponsor adevărat, fiind nevoit să se mulţumească doar cu firme mici (vezi numărul impresionant de colante de pe maşină). Chick are indicativul 86, o trimitere la pelicula Luxo Jr. (1986). Caroseria sa este asemănătoare cu cea a unui Buick Regal condus de Ricky Rudd în anii 1980, deşi animatorii de la Pixar au declarat că personajul ilustrează o simplă maşină de serie din anii 1980. Michael Keaton a lucrat şi pentru Herbie: Maşina buclucaşă, o altă peliculă Disney cu tematică NASCAR. Numele real al lui Chick este Murphy, deşi nimeni nu îl menţionează în film.

Clink şi Clang (engleză Rusty şi Dusty Rust-eze) sunt parodii directe la Click şi Clack din show-ul de radio american „Car Talk”. Ei chiar rostesc în film fraza de încheiere a emisiunii lor, „Nu conduceţi ca fratele meu” (engl. "Don't drive like my brother!"). Vocile lor sunt interpretate în varianta engleză de Ray şi Tom Magliozzi, realizatorii emisiunii radiofonice respective. În română, vocile lor sunt dublate de Vasile Muraru şi Nae Lăzărescu.

Michael Wallis, renumit autor a unor cărţi despre Ruta 66, şi respectiv Alexandru Arşinel dau voce Şerifului, un Mercury din 1949. Acesta are senzori de curbă pe ambele părţi, care erau folosiţi la maşinile mai vechi pentru a detecta apropierea de viraje.

Fillmore, microbuzul Volkswagen dublat de George Carlin, are numărul de înmatriculare „51237”, reprezentând data naşterii lui Carlin: 12 mai 1937. Plăcuţa sa stă atârnată de bara faţă a vehiculului, asemănător unui cioc de barbă, tipic stilului hippie al anilor '60 pe care îl adoptă maşina. Totodată, microbuzul este pictat manual, lucru care aduce aminte de epoca „flower-power”.^[2] Personajul locuieşte într-un dom geodezic, vopsit fluorescent. Asian Week preciza într-un articol că Fillmore are ceva din hipiotul interpretat de Tommy Chong în duetul comedic Cheech and Chong al aniilor 1970, în timp ce timbrul său vocal este mai apropriat de cel al personajului Al Steet, un meteorolog hippie-dippy, jucat de Carlin în anii 1960 şi '70.^[8] Pixar a ratat o oportunitate de ai reuni pe Cheech Marin (care dublează rolul lui Ramone) şi Tommy Chong, deşi Cheech a precizat ulterior că nu ar fi dorit să facă din nou echipă cu Chong. Numele de Fillmore este un tribut adus sălii de concerte Fillmore East and West, unde au avut prestaţii mulţi artişti în anii 1960 şi 1970. Fillmore este amplasată în San Francisco, care era considerat în anii '60 un rai al culturii hippie.

Dar Fillmore nu este singurul VW din film, toate insectele fiind nişte „gândaci” ai constructorului german.^[2]

Flo (Jenifer Lewis/Stela Popescu) este o fostă vedetă a oraşului, o maşină conceptuală din anii 1950, epoca de aur a prototipurilor de acest gen.^[2] Flo a facut parte din rândul vedetelor participante la numeroase saloane auto Motorama puse în scenă de General Motors. La un astfel de salon, l-a cunoscut pe Ramone (Cheech Marin/Ştefan Bănică Jr.), împreună cu care se ocupă în prezent de Cafeneaua V8 - benzinăria din Valea Radiatorului (engleză Radiator Springs).

Vocile lui Paul Dooley (varianta engleză) şi respectiv a lui Dumitru Petrof dau viaţă Sergentului, un general în rezervă, portretizat printr-un Jeep Willys din perioada celui de-al doilea război mondial. Sarge îi trezeşte în fiecare dimineaţă pe locuitorii din Valea Radiatorului cu claxonul, anunţând că şi-a deschis magazinul său de arme.

Multe dintre vocile folosite pentru maşinile de curse aparţin unor piloţi NASCAR americani, printre care Richard Petty, Darrell Waltrip şi Dale Earnhardt, Jr.. În plus, numele unor personaje figurante constituie calambururi ale numelor actorilor care le dublează, de exemplu Darrell Cartrip şi Bob Cutlass, a căror voci sunt realizate de triplul campion NASCAR Darrell Waltrip şi comentatorul sportiv Bob Costas.

Darrell Cartrip este interpretat de Darrell Waltrip, un fost pilot de curse, comentator sportiv pentru reţeaua FOX. Cartrip este un Cevrolet Monte Carlo din 1976, interesat de designurile de flăcări puternic colorate. Personajul lui Waltrip scandează „Boogity boogity boogity!” la începutul barajului pentru Cupa Piston, la fel cum o face Darrel în viaţa reală la fiecare start de cursă NASCAR. Celălalt crainic al curselor, Bob Cutlass, este dublat de Bob Costas, binecunoscut pentru munca sa la NBC. Deşi numele personajului face trimitere la Cutlass, probabil cel mai cunoscut model produs de divizia, acum defunctă, Oldsmobile a General Motors, el apare în film sub forma unei Aurora.

Alte calambururi constituie numele personajului Jay Limo, dublat în engleză de comediantul american Jay Leno şi numele personajelor Mini şi Van (care împreună formează cuvântul „Minivan”, monovolum). Pentru câteva maşini de curse din film, printre care şi cea a campionului mondial de Formula 1 Michael Schumacher (rolul său a durat sub 15 secunde), un Ferrari F430, vocea este redată de însuşi pilotul omonim.

[modifică] Acţiune

De la stânga la dreapta: Chick Hicks, Fulger McQueen şi Regele.

Fulger McQueen (Owen Wilson/Florian Ghimpu) este o maşină de curse roşie care visează de o viaţă să câştige Campionatul de la Piston. Arogant şi grandoman, McQueen crede că se poate descurca de unul singur, ignorând sfaturile echipajului său de la boxe. McQueen are un avans imens în ultimul tur de pistă din cadrul Campionatului Cupei Piston şi este pe punctul de a deveni primul debutant învingător în această cursă, dar cauciucurile sale din spate cedează (el nu permisese echipajului să le schimbe). McQueen termină cu greu cursa şi încheie la egalitate cu trişorul Chick Hicks (Michael Keaton) şi veteranul, Regele (Richard Petty/Florian Pittiş).

După cursă, McQueen porneşte împreună cu amicul său Mack (John Ratzenberger/Florin Piersic; un camion Mack Superliner, aparent singurul său prieten adevărat după ce echipajul său a demisionat) într-o călătorie prin ţară din Carolina de Nord până în California, locul de desfăşurare a cursei de departajare. Fulger vrea să ajungă primul în California şi refuză propunerea lui Mack de a se opri la de noapte într-o parcare de camioane. Cu fiecare km parcurs pe Interstate 40, Mack devine din ce în ce mai obosit, iar în cele de urmă adoarme din mers. Patru maşini de curse ilegale se distrează pe seama camionului adormit, în timp ce o ciocnire pe drum face ca McQueen, adormit, să se rostogolească pe autostrata interstatală. După ce abia evită câteva coliziuni, McQueen se porneşte în căutarea lui Mack, dar urmăreşte un alt vehicul, asemănător, şi se pierde pe Ruta 66. El trece în viteză pe lângă Şeriful din Valea Radiatorului (Michael Wallis/Alexandru Arşinel), care pleacă în urmărirea lui; McQueen confundă exploziile în eşapament ale Şerifului cu focuri de armă şi accelerează în negura nopţii, străbătând în viteză strada principală din Valea Radiatorului până se prinde în nişte cabluri de telefon.

Dimineaţa următoare, McQueen se trezeşte îngrădit. După ce vorbeşte cu Bucşă, camionul remorcher (Larry The Cable Guy/Valentin Uritescu), este dus în faţa tribunalului. Judecătorul şi doctorul local Doc Hudson (Paul Newman/Marcel Iureş) cere iniţial expulzarea imediată a maşinii de curse din oraş, dar Sally (Bonnie Hunt/Corina Dănilă), un Porsche şi avocatul oraşului, intră în scenă şi îl convinge pe Doc să lase maşina să rămână şi să repare drumul. Răzgândit, Doc îl trimite pe McQueen la Bessie, maşina de reparat asfalt mare şi murdară. Lui McQueen i se spune că ar trebui să-i ia cam cinci zile pentru repavarea drumului pe care l-a avariat.

Bucşă (stânga) şi Fulger McQueen (dreapta)

McQueen, însă, se gândeşte doar la cum să părăsească oraşul pentru a ajunge la cursă. El face treabă de mântuială la repararea drumului şi încearcă să evadeze, iar Doc Hudson îl provoacă la o cursă în deşert: dacă McQueen câştigă, acesta părăseşte oraşul, urmând ca Doc să repare drumul. Dacă Doc învinge, Fulger repară drumul după voia lui Doc. În cadrul cursei, Doc e lăsat la start în praful făcut de McQueen, după care cere ajutorul lui Bucşă urmând să plece încet pe drum. Aşa cum se aştepta Doc, McQueen atacă cu viteză mare un viraj şi pierde controlul, intrând într-o pădure de cactuşi. Doc câştigă cursa, în timp ce Bucşă îl scoate pe McQueen dintre cactuşi.

După cursă, McQueen repară jumătate din drum, uimind populaţia locală cu fineţea pavajului său. Rămânând fără asfalt, şeriful îi permite să încerce virajul dar Fulger eşuează din nou. Doc îi sugerează să folosească tehnica blocării opuse (să îndrepte volanul în altă direcţie decât direcţia de mers a maşinii), pentru a putea controla maşina la supravirare, dar acesta îl ignoră pe bătrân. După un timp, McQueen află marele secret al lui Doc: el fusese faimosul alergător în Cupa Piston, Fabulosul Hudson Hornet, câştigător a trei trofee consecutive. Furios, Doc îl dă afară din garajul clinicii. El dezvăluie de asemenea tragica încheiere prematură a carierei sale în urma unui accident devastator. Când era reparat, nimeni nu l-a mai vrut înapoi. Sally decide să-l ia pe McQueen la o cursă pe Ruta 66, cursă încheiată la Motelul „Wheel Well”, un vechi hotel amplasat în vârful unei faleze cu privelişte spre întregul oraş şi spre vale. În vârf, McQueen află că oraşul fusese odată prosper, înainte să fie ignorat după construcţia autostrăzii interstatale 40, cu câteva decenii în urmă. Cu trecerea timpului, McQueen începe să înţeleagă problemele oraşului şi se împrieteneşte cu toţi locuitorii acestuia. După ce termină repararea drumului, McQueen este la rândul său reparat de întreaga populaţie a oraşului, care organizează şi o „cursă de croazieră” (în care se merge încet). Doc anunţă mass media că McQueen este în oraşul lor şi acesta este zorit alături de Mack şi o armată de reporteri la marea cursă.

La cursa din California, Fulger este distras de gânduri la Sally şi Valea Radiatorului. Rămas în urmă, McQueen îşi revine după ce jumătate din populaţia din Valea Radiatorului ajunge în California şi intră în echipajul său de la boxe, cu Doc ca şef. Încurajările acestora îi permit lui McQueen să recupereze faţă de liderii cursei şi să atenteze la victorie. În ultimul tur, Chick Hicks îl loveşte pe Rege într-o încercare disperată de a evita ultima poziţie, determinându-l să piardă controlul volanului. Fulger, pe punctul de a câştiga, vede pe ecran rămăşiţele accidentului şi, amintindu-şi de cariera lui Doc, încheiată prematur, frânează la mică distanţă de linia de sosire. Aşteaptă acolo până ce Chick trece linia, după care se întoarce şi-l împinge pe Rege până la linia de sosire, pentru ca acesta să-şi încheie cariera demn, să nu aibă aceeaşi soartă ca Doc. Chick câştigă Cupa Piston, dar este huiduit; toată lumea îi admiră pe Rege şi pe Fulger. „Dinoco” îi face o ofertă lui McQueen, pe care acesta însă o refuză, decizând să rămână alături de sponsorul său iniţial, „Rust-eze”. Totuşi îi cere lui Tex (H.A. Wheeler), preşedintele Dinoco, o favoare, şi anume să-l ia pe Bucşă la o plimbare cu elicopterul Dinoco, pentru a-şi onora o promisiune mai veche. Apoi decide să se mute în Valea Radiatorului şi să-şi construiască cartierul general acolo, alături de un muzeu Doc Hudson. Mulţumită lui McQueen, Valea Radiatorului trece printr-o revitalizare turistică, şi Ruta 66, odată abandonată, redevine o arteră intens circulată, fiind reclasificată oficial ca „Ruta istorică 66”.

[modifică] Producţie

La fel ca toate producţiile Pixar, animaţia este generată pe computer. Sus se află o captură nefinalizată, iar jos cadrul aşa cum apare el în film.

Spre deosebire de maşinile animate din alte filme, ochii maşinilor din acest film sunt reprezentaţi pe parbriz (similar jucăriilor Tonka şi personajelor din One Cab's Family, regizat de Tex Avery). Potrivit regizorului artistic Bob Pauley, „încă de la începutul proiectului, John (Lasseter - n.red.) se gândea să plaseze ochii personajelor pe parbriz. Pe de-o parte, acest lucru separă personajele noastre de practica mult mai des întâlnită de a desena ochii în locul rezervat farurilor. Pe de altă parte, s-a gândit că desenând ochii în faţă chiar lângă gură am face personajele să semene mai degrabă cu nişte şerpi. Cu ochii plasaţi pe parbriz, punctul de vedere este mai uman, dând impresia că întreaga maşină este implicată în animarea personajului.”^[9] De asemenea, personajele îşi folosesc antenele pe post de mâini, lucru întâlnit la personajele din jocurile pe computer Putt-Putt. Excepţie face Bucşă, camionul remorcher, care îşi foloseşte cârligul de remorcare în locul antenei.

Scenariul iniţial a fost scris în 1998 iar producătorii au decis ca „Maşini” să urmeze producţiei Aventuri la firul ierbii, fiind programat să aibă premiera la începutul lui 1999. Totuşi, filmul a fost respins şi a început producţia la Toy Story 2. Ulterior, producţia la „Maşini” a fost reluată, cu schimbări majore în scenariu.

În 2001, titlul de lucru al filmului era Ruta 66 (după Ruta 66 din SUA), dar în 2002, acesta a fost schimbat pentru a evita asemănarea cu un serial TV cu acelaşi nume, difuzat în anii 1960. Filmul a fost lansat sub deviza:

Viaţa e o călătorie, savurează drumul

Filmul trebuia iniţial să fie lansat pe 4 noiembrie 2005, dar imediat după publicarea avanpremierei în ianuarie 2005, această dată a fost schimbată pentru 9 iunie 2006, în urma eşuării serverlor Pixar în timpul lucrului la o scenă complexă. În schimb, filmul „Puiu' mic”, o producţie Disney, a ieşit pe ecrane la 4 noiembrie.

„Maşini” este ultimul film făcut de Joe Ranft, care a murit într-un accident de maşină în 2005, şi a fost dedicat ulterior în memoria sa (al doilea film, după Mireasa moartă).

Secvenţa cursei din avanpremiera publicitară a fost realizată cel mai probabil înaintea altor secvenţe, deoarece maşinile participante la Cupa Piston sunt desenate folosind alte stiluri de caroserie şi vopsele.

[modifică] Platoul virtual

Peisajul stâncos care înconjoară Valea Radiatorului este constituit, în mod intenţionat, într-o siluetă asemănătoare cu Cadillac Ranch din Amarillo, Texas. În plus, harta din montajul despre istoria oraşului menţionează această zonă sub numele de „Cadillac Range”.

Emblema Cafenelei V8 a lui Flo este similară celei folosite de Fordul V8 din 1932, primul motor V8 pentru maşini de serie. Această emblemă retro apare şi pe modelul Ford Explorer. Motorul „Flathead” produs de Ford se referă de asemenea la acest Ford V8, fiind popular între hot rods.

Numele de Circuit de Cupă Piston este de fapt un calambur la Cupa Winston, principala competiţie organizată de NASCAR (redenumită Nextel în 2003).

Circuitul pe care se desfăşoară cursa de deschidere (Autodromul Sudului, engl. Motor Speedway of the South) este inspirat de Autodromul Bristol (engl. Bristol Motor Speedway). Pista folosită pentru Campionatul Cupei Piston conţine elemente ale stadionului Rose Bowl din Pasadena, California precum şi ale Coloseumului Memorial din Los Angeles^[10] Cupola de deasupra intrării pe pistă pare să fie o replică a faimoasei cupole a catedralei Santa Maria del Fiore din Florenţa (Italia), operă a arhitectului renascentist Filippo Brunelleschi.

În film apar în general maşini americane din anii 1950 şi '60, dar şi câteva maşini modificate japoneze şi „muscle cars” americane din anii 1970, precum şi monovolume din anii 1990.

La un moment dat pe durata filmului, când multe locuri se închid în aşteptarea marii curse, apare un indicator care spune „Oraşul Emeryville - Închis”, o trimitere la Emeryville, California, unde se află sediul studiourilor Pixar.

[modifică] Coloana sonoră

Pe lângă compoziţiile lui Randy Newman (un obişnuit al peliculelor Pixar), pe coloana sonoră a filmului „Maşini” au fost incluse şi alte melodii:

• Sheryl Crow - Real Gone
• Chuck Berry - Route 66
• Rascal Flatts - Life Is A Highway
• Brad Paisley - Behind The Clouds
• James Taylor - Our Town
• The Chords - Sh-Boom
• John Mayer - Route 66
• Brad Paisley - Find Yourself
• Hank Williams - My Heart Would Know

[modifică] Critici

Sally Carerra. Un Porsche 911 Carrera (tip 996) din 2002

Recenziile critice iniţiale au fost în general pozitive. Roger Ebert de la Chicago Sun-Times a atribuit filmului trei stele (din patru posibile), declarând că „filmul este plăcut la vizionare şi foarte distractiv, dar îi lipseşte pe undeva abordarea Pixar din alte filme”.^[11] Stephen Hunter l-a descris ca „distractiv” pentru Washington Post, acordându-i patru stele (din patru posibile).^[12] Manohla Dargis de la The New York Times a scris o cronică nefavorabilă despre film, criticând concentrarea pe personaje şi peisaje mecanice, precum şi lipsa unor creaturi vii.^[13] În recenzia sa, Christy Lemire de la Associated Press a remarcat asemănarea evidentă a intrigii cu filmul Doc Hollywood din 2001.^[14] Lisa Schwarzbaum de la Entertainment Weekly a adus de asemenea în discuţie această similaritate. Lemire a fost totuşi mai indulgentă, atribuind filmului calificativul A-.^[15] În ciuda faptului că filmul a obţinut un procentaj redus la RottenTomatoes în comparaţie cu alte filme Pixar, deţine totuşi un rating ridicat de 76% (15 iunie 2006).^[16] „Maşini” a primit în cadrul Festivalului de Film Heartland premiul pentru Imagine în mişcare perpetuă.^[17] Regizorul John Lasseter a primit în 2006 premiul Will Rogers pentru influenţa pozitivă pe care a avut-o filmul asupra Rutei 66.^[18]

[modifică] Box office

[modifică] România

În România, „Maşini” a înregistrat în weekendul de deschidere încasări de 60 372 lei româneşti (21 754 dolari americani) cu 5 555 de spectatori în şapte cinematografe din patru oraşe (Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea şi Iaşi), clasându-se pe prima poziţie a box-officeului românesc după încasările de weekend.^[19] „Maşini” a surclasat după acest criteriu alte filme de animaţie lansate în acelaşi an pe ecranele din România, ca de exemplu:

• În junglă, o altă producţie distribuită de Disney, care a încasat 16 831 de lei (6 017 dolari SUA) în weekendul de lansare,^[20]
• Năzdrăvanii din pădure, 49 768 lei în weekendul de lansare, aproximativ 18 000 de dolari americani,^[21]
• Peste tufiş, 41 424 lei în weekendul de lansare, echivalentul a 14 465 dolari americani,^[22]
• Casa e un monstru!, 12 822 lei (4 615 dolari SUA) în weekendul de lansare,^[23]
• Asterix şi Vikingii, 11 574 lei în weekendul de lansare, echivalentul a 4 046 de dolari americani,^[24]
• Lucas, spaima furnicilor, 4 792 în weekendul de lansare, echivalentul a 1 723 de dolari americani,^[25]

Totuşi filmul a încasat de trei ori mai puţin decât Epoca de gheaţă 2: Dezgheţul care înregistrase venituri de 210 872 lei (72 360 dolari) în primul weekend,^[26] însă distribuitorul român exclude din categoria filmelor concurente această producţie, care se află în topul încasărilor.^[27]

În 2006 în România urmează să mai fie lansate şi filmul de animaţie Happy Feet - Mumble cel mai tare dansator (22 decembrie), un succes de box office în Statele Unite.

De la premieră, „Maşini” a încasat în România 198 991 de lei şi a fost vizionat de 22 050 de spectatori.^[28]

[modifică] Internaţional

La nivel internaţional, filmul a beneficiat de o lansare în forţă, ajungând pe primul loc în box office în weekendul de deschidere, în tradiţia Pixar. „Maşini” a depăşit în primul său weekend veniturile încasate în total pe continentul nord-american de Herbie: Maşina buclucaşă, un alt film Disney cu tematică NASCAR. Totuşi, preformanţele filmului au fost sub cele ale filmelor Pixar Incredibilii şi În căutarea lui Nemo, care au încasat fiecare peste 70 de milioane de dolari americani în weekendul de lansare.

„Maşini” s-a confruntat cu o competiţie acerbă din partea unor filme lansate în vara lui 2006, printre care Click - Zapând prin viaţă, Superman revine şi Piraţii din Caraibe: Cufărul omului mort. În ciuda acestui fapt, „Maşini” s-a descurcat destul de bine, depăşind încasări domestice (SUA şi Canada) de 200 milioane de dolari americani la 8 iulie 2006.

„Maşini” s-a aflat timp de 13 zile (neconsecutive) pe locul 1 în clasamentul american, cinci săptămâni în top 5 şi şapte săptămâni în top 10. În al optulea weekend, a surclasat X-Men: Ultima înfruntare în privinţa încasărilor în 2006 în Statele Unite (care până la acel moment deţinea poziţia secundă).

Box Office:

Sursă	Încasări	% Total
SUA şi Canada	$240 548 000	62,3%
Restul lumii	$145 347 000	37,7%
Întreaga lume	$385 895 000	100,0%

sursă: Box Office Mojo^[1][29]

[modifică] Dublajul în limba română

După filmul „Babe - Cel mai curajos porc din lume” (1995), dublat şi el la rândul său, „Maşini” este primul lungmetraj de animaţie care rulează pe marile ecrane din România în limba română. Motivul pentru care s-a recurs la dublaj în locul subtitrării tradiţionale este lărgirea audienţei care poate urmări acest film.

Înregistrările la film s-au desfăşurat pe o perioadă de o lună, dintre care două săptămâni s-a lucrat intens. Printre cei 22 de actori care au dublat vocile personajelor din film se numără personalităţi artistice cunoscute în România. Toate etapele procesului, de la selecţia vocilor la înregistrare şi prelucrare, au fost supravegheate atent de un reprezentant al companiei Disney. Ulterior materialul realizat în Bucureşti a fost trimis la studiourile Disney din Statele Unite, care doreau să se asigure de calitatea optimă a dublajului.

Doc Hudson. Un Hudson Hornet din 1951

Vocile româneşti care au participat la proiect sunt:^[30]

• Corina Dănilă : Sally Carrera
• Florian Ghimpu : Fulger McQueen (engl. Lightning McQueen)
• Marcel Iureş: Doc Hudson
• Alexandru Arşinel: Şerif (engl. Sheriff)
• Coca Bloos: Doamna Rege (engl. Mrs. King)
• Constantin Cojocaru / Danilo De Girolamo: Luigi
• Cosmin Seleşi : Urcuş (engl. Boost)
• Cosmin Şofron : Harv
• Dumitru Petrof : Sergent (engl. Sarge)
• Florian Pittiş : Regele (engl. King)
• Florin Piersic : Mack
• Nae Lăzărescu : Clang
• Ştefan Bănică Jr. : Ramone
• Stela Popescu : Flo
• Tatiana Iekel : Lizzie
• Valentin Uritescu : Bucşa (engl. Mater)
• Vasile Muraru : Clink

Traducerea replicilor din engleză în română a fost realizată de Cosmin Şofron, iar regia de dublaj i-a aparţinut Anei Mărgineanu.

Andreea Ogrezeanu, marketing manager la Prooptiki, companie licenţiată Disney pentru România: Disney a „plătit pentru acest dubbing, dar el va trebui să se reflecte în veniturile filmului”. Distribuitorul se aşteaptă ca „Maşini” să aibă încasări de „trei-patru ori mai mari decât un film de animaţie obişnuit.” - o categorie din care Andreea Ogrezeanu exclude filmele din seria „Epoca de gheaţă”, care se află în topul încasărilor.^[27]

În funcţie de filmele de animaţie pe care le va mai lansa Disney şi de rezultatele pe care le va înregistra „Maşini”, Prooptiki România va decide dacă va mai apela la dublare. Reprezentantul distribuitorului a declarat că deşi dublajul nu este în prezent o practică în România sau alte ţări foste comuniste (din raţiuni financiare şi de ordin cultural), există oportunităţi de dezvoltare a acestei pieţe.

Criticile variantei în română a filmului sunt în general pozitive, contrar prejudecăţilor referitoare la dublaj exprimate în rândul cinefililor români.^[31] Într-un articol publicat pe cel mai popular sit dedicat cinefililor din România, Cinemagia.ro,^[32] Alexandra M. Păun vede dublajul românesc pentru „Maşini” ca un experiment reuşit ^[33]:

Chiar şi cel mai sceptic spectator, dacă acordă acel „benefit of the doubt” versiunii dublate în română, va fi impresionat plăcut de rezultat.

O altă recenzie, trimisă pe stiul web Blogger.com comentează: „Am intrat cu mari prejudecăţi la el, văzând cu o zi înainte varianta engleză, originală şi având mari îndoieli că dublajul român se va ridica la înălţimea aşteptărilor. Ei uite că am avut o surpriză placută şi am descoperit că dublat în română e chiar mai savuros decât în original!”^[34]

[modifică] Materiale promoţionale

Posterul McDonald's anunţând promoţia la Maşinutze

O serie de companii au lansat produse promoţionale în întâmpinarea filmului. McDonald's România a introdus o ediţie specială a meniului pentru copii Happy Meal dedicată filmului „Maşinutze” (titlul oficial folosit de McDonald's în România pentru această peliculă).^[35] Jucăriile din meniu, ilustrând personajele din film, sunt disponibile în toate restaurantele McDonald's, în limita stocului disponibil, după cum urmează: Fulger şi Bucşă în prima săptămână din cadrul promoţiei, apoi Doc şi Fillmore în a doua săptămână, Luigi şi Sally între 1 şi 7 septembrie şi, în final, Ramone (disponibil în trei variante de culori) şi Flo până la încheierea promoţiei.

De asemenea, în pachetele de cereale Nestlé special marcate cu simbolurile filmului Maşini, se găsesc replici ale maşinilor de curse din film, sub forma unor linguriţe: Sally, Luigi, Doc Hudson, Bucşă şi Fulger McQueen.

Opel România a lansat pe micile ecrane o campanie publicitară la modelul său Astra Enjoy prin intermediul unui spoturi TV realizate de Pixar. În acest spot publicitar, modelele Opel interacţionează cu personaje din „Maşini”, ca Fulger McQueen, Bucşă şi Mater.^[36]

Potrivit unor estimări realizate de New York Daily News, Disney a încasat un profit de 600 de milioane de dolari americani la nivel mondial de pe urma contractelor de merchandising, în primele două săptămâni de la lansarea filmului „Maşini”.^[37]

[modifică] Miscelanee

• Animaţie
• Aventuri la firul ierbii
• Incredibilii
• În căutarea lui Nemo
• Merchandising
• Toy Story
• Toy Story 2
• Toy Story 3

[modifică] Note

1. ↑ ^1.0 1.1 en Profil Boxoffice Mojo pentru „Maşini”
2. ↑ ^{2.0 2.1 2.2 2.3} Michael Harvey: Cars: Imaginiţi-vă o lume plină doar cu maşini, pag. 1-2, publicat în TopGear România, august 2006
3. ↑ en „Un tocilar slinos vă ghidează: 'Maşini' decodat” (engl. "A grease geek will guide you: 'Cars' decoded") de Dan Neil, Los Angeles Times, 4 iunie 2006
4. ↑ en „Hudson Hornet” de Jack Nerad, Driving Today, 5 iunie 2000
5. ↑ en „Campionul NASCAR Hudson Hornet joacă într-un film” (engl. "NASCAR champ Hudson Hornet now star of film") de Dan Jedlicka, Chicago Sun-Times, 12 iunie 2006
6. ↑ Accidentul lui Rusty Wallace la YouTube.com
7. ↑ en Interviu cu Richard Petty la Movieweb.com
8. ↑ Arthur Hu: en „Aburit la «Maşini»”, publicat de Asian Week, 30 iunie 2006
9. ↑ en Informaţii de producţie pentru filmul „Maşini”
10. ↑ en Prinţul studiourilor Pixar (engl. "The prince of Pixar"), publicat în Charlotte Observer, 4 iunie 2006
11. ↑ en Recenzie la „Maşini” de Roger Ebert la rogerebert.com
12. ↑ en "Young and Fuelish" de Stephen Hunter, Washington Post, 9 iune 2006 (înregistrare gratuită necesară)
13. ↑ en „«Maşini» e o cursă pe o autostradă singuratică” (engl. "'Cars' Is a Drive Down a Lonely Highway") de Manohla Dargis, The New York Times 9 iunie 2006 (înregistrare gratuită necesară)
14. ↑ en „Povestea automobilă a studiourilor Pixar aduce mult a «Doc Hollywood»” (engl. "Pixar's automotive tale drives a lot like 'Doc Hollywood' ) de Christy Lemire, Associated Press, 9 iunie 2006
15. ↑ en Recenzie la „Maşini” de Lisa Schwarzbaum, Entertainment Weekly, 7 iunie 2006
16. ↑ en Rating RottenTomatoes pentru „Maşini”
17. ↑ en Pagina premiului "Imagine în mişcare perpetuă" acordat filmului „Maşini”, 8 iunie 2006
18. ↑ en Regizorul filmului „Maşini” primeşte Premiul Will Rogers, 24 iunie 2006
19. ↑ Cinemagia.ro: Box Office România, după încasările din weekend, săptămâna 11 septembrie 2006 - 17 septembrie 2006
20. ↑ Cinemagia.ro: Box Office România, după încasările din weekend, săptămâna 12 iunie 2006 - 18 iunie 2006
21. ↑ Cinemagia.ro: Box Office România, după încasările din weekend, săptămâna 23 octombrie 2006 - 29 octombrie 2006
22. ↑ Cinemagia.ro: Box Office România, după încasările din weekend, săptămâna 10 iulie 2006 - 16 iulie 2006
23. ↑ Cinemagia.ro: Box Office România, după încasările din weekend, săptămâna 18 septembrie 2006 - 24 septembrie 2006
24. ↑ Cinemagia.ro: Box Office România, după încasările din weekend, săptămâna 10 aprilie 2006 - 16 iunie 2006
25. ↑ Cinemagia.ro: Box Office România, după încasările din weekend, săptămâna 25 septembrie 2006 - 1 octombrie 2006
26. ↑ Cinemagia.ro: Box Office România, după încasările din weekend, săptămâna 27 martie 2006 - 2 aprilie 2006
27. ↑ ^27.0 27.1 „«Maşini» cu voci româneşti, pe marile ecrane”, publicat în cotidianul Compact Bucureşti
28. ↑ Topul premierelor Cinemagia, 2006
29. ↑ Încasări de weekend pentru „Maşini” (Boxoffice Mojo)
30. ↑ Lista distribuţiei vocilor în română pentru filmul „Maşini” - Cinemagia.ro
31. ↑ Forumul Cinemagia.ro - „Maşini”
32. ↑ Clasamentul Trafic.ro - Artă/Cultură
33. ↑ Alexandra M. Păun: Voci româneşti – un experiment reuşit, publicat pe Cinemagia.ro
34. ↑ „Maşinile au învăţat limba română” de Emanuel Lăzărescu, publicat la 9 august 2006
35. ↑ Promoţia Maşinutze la McDonald's România (poster şi informaţii)
36. ↑ Situl internaţional al campaniei, cu reclama anglofonă
37. ↑ en JimHillMedia.com, 21 iunie 2006

[modifică] Legături externe

• Pagina web oficială a filmului „Maşini”
• en Pagina oficială a studiourilor de animaţie Pixar pentru „Maşini”
• en Pagina oficială Disney pentru „Maşini”
• ro „Maşini” la Cinemagia.ro (cu lista distribuţiei româneşti şi internaţionale)
• ro / en Profil pentru „Maşini” - the Internet Movie Database
• ro Cronica filmului la Videofil.ro (include posterul oficial românesc)
• ro Statistici internaţionale pentru film
• en Avanpremiere officiale la Apple.com/trailers
• ro Cronici ale personajelor din „Maşini” pe situl revistei TopGear

Maşini (film) este un articol de calitate, adică printre cele mai bune articole produse de comunitatea Wikipedia. Orice modificare ce nu îi compromite acest statut este binevenită.