Lingua franca nova
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lingua Franca Nova este o limbă auxiliară, construită, creată de Dr. C. George Boeree de la Universitatea Shippensburg, Pennsylvania. Ea este bazată pe franceză, italiană, portugheză, spaniolă şi catalană. Lingua Franca Nova se abreviază curent LFN; limba a mai fost numită şi Europijin sau Creola.
Gramatica LFN este extrem de simplă, fără conjugări, excepţii şi neregularităţi.
LFN sună ca italiana sau spaniola şi este bazată pe limbi romanice creole.
LFN se scrie fonetic, fără neregularităţi şi fără reguli specifice (ca acelea din franceză, unde de exemplu ou se citeşte [u]). LFN foloseste 21 litere din alfabetul latin sau alfabetul chirilic şi prezintă o legatură biunivocă între sunete şi literele scrise, astfel încât nu vor exista cazuri ca în limba engleză, unde două cuvinte scrise diferit se pot pronunţa la fel (night - knight) sau două cuvinte scrise identic se pot pronunţa diferit în funcţie de context (lead).
LFN a reuşit să îndepărteze multe neajunsuri ale limbilor native existente. Gramatica LFN este mult mai simplă decât a oricărei limbi vorbite, şi se învaţă foarte rapid. De exemplu la limbile romanice (italiana, spaniola, româna, franceza, portugheza) gramatica este mai grea prin existenţa conjugării verbelor şi prin existenţa genurilor la fiecare substantiv.
Alt exemplu unde LFN are un avantaj este faţă de limba engleză, care prezintă cea mai neregulată utilizare a alfabetului latin dintre toate limbile europene. Pentru a citi în engleză trebuie cunoscută pronunţia fiecărui cuvânt în parte, de exemplu litera a din cuvinte precum: "fat", "fate", "grass", "clean", "dark" corespunde unor sunete distincte.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Dr. C. George Boeree a început să lucreze la LFN in 1965. Obiectivul său era să creeze o limbă auxiliară internatională ca o limbă simplă, la fel ca limbile creole. A fost inspirat de Lingua franca, un dialect folosit în zona Mediteraneană în secolele trecute. LFN a fost prezentată în 1995 şi pe internet în 1998. Un Grup Yahoo! a fost format în 2002 de Bjorn Madsen. Stefan Fisahn a creat un wiki pentru lingua franca nova în 2005 (vezi mai jos). Multi membri ai grupului au contribuit la evoluţia limbii.
[modifică] Pronuntare
vocale LFN (a, e, i, o, and u) sunt pronunţate ca în Română, Spaniolă, Italiană, Franceză. Majoritatea consoanelor sunt pronuntate ca în Română, Engleză, Franceză (j este pronountat ca în Franceză (ca z in azure), si x is pronuntat ca ş.
Mai jos sunt literele din Lingua Franca Nova letters, formele în Chrilică, Greacă si în Alfabetul Fonetic Internaţional (AFI).
-
Latina Chrilica Greaca AFI a а α a b б β b c к κ k d д δ d e е ε e f ф φ f g г γ g i и ι i j ж η ʒ l л λ l m м μ m n н ν n o о ο o p п π p r р ρ r s с σ s t т τ t u у υ u v в ω v x ш χ ʃ z з ζ z
[modifică] Gramatica
[modifică] Ordinea cuvintelor
LFN are o ordine strictă în propozitie (spre deosebire de Esperanto şi Interlingua). Ordinea generală este:
- subiect substantiv - verb - complement substantiv
- Maria come pex - "Maria mănâncă peşte"
O frază cu substantiv are această ordine:
- (articol -) (cantitate -) substantiv (- adjectiv)
- La tre omes grande... - "Cei trei oameni mari..."
O frază cu verb are această ordine:
- (timp -) (auxiliar -) verb (- adverb)
- ...ia come bon - "...a mâncat bine"
- ...va come bon- "...va mânca bine"
[modifică] Substantive
Pentru a face plural la un substantiv, se adaugă -s dacă substantivul se termină în vocală, sau -es dacă substantivul se termină în consoană. Totdeauna este regulat şi nu există excepţii, nu se altereză substantivul cu articol.
Nu există cazuri, nici măcar pentru pronume. Acestea se realizează cu prepoziţii şi ordinea cuvintelor.
Există două articole: la (cel/cei/..ul) si un (un/o).
[modifică] Pronume
- Me - Eu, mie, al meu
- Tu - Tu, ţie, al tău
- El - El, ea, lui, ei, a lui, a ei
- Nos - Noi, nouă, a noastră
- Vos - Voi, vouă, a voastră
- Los - Ei, ele, lor, a lor
Persoana a treia pronume reflexiv (el însuşi, ea însăşi) şi posesivul reflexiv este se.
În LFN nu există cazuri (nominativ, genitiv, acuzativ...) iar pronumele devin posesive punându-le în faţa substantivului posedat. "Pisica mea" poate fi exprimat ca me gato sau la gato de me.
Nu există gen: la fema, la om, la fia, şi la fio (femeia, bărbatul, fata, băiatul). Se poate folosi esa si esas care înseamnă "acesta/acelea" si "acestea/acelea" pentru lucruri.
[modifică] Verbe
| Conjugarea (este aceeaşi pentru toate persoanele) | |||
|---|---|---|---|
| -ar crear (a crea) |
-er vider (a vedea) |
-ir oir (a auzi) |
|
| Prezent/Imperative | crea | vide | oi |
| Trecut | ia crea | ia vide | ia oi |
| Viitor | va crea | va vide | va oi |
| Conditional* | ta crea | ta vide | ta oi |
| Participiu Prezent | creante | vidente | ointe |
| Participiu Trecut | creada | videda | oida |
- El come inseamna "El/Ea mănâncă"
Timpul trecut este indicat prin particula ia:
- El ia come - "El/ea a mâncat"
Timpul viitor este indicat prin particula va:
- El va come - "El/ea va mânca"
Exista si particula optionala ta, pentru modul conditional sau modul subjunctive.
- El ta come - "El/ea poate mânca"
Ja inseamna "deja" poate fi lolosit ceea ce in engleza este perfect:
- Me ia come ja - "Eu am mâncat deja"
Verbele pot fi folosite fără schimbare ca substantive. De examplu, dansa, ca verb, insemna "a dansa", dar poate însemna "un dans" când este folosit ca substantiv.
Pentru infinitive, se adaugă -r. Dansar, de exemplu, inseamna "a dansa".
Verbele pot fi făcute adjective: Participiul activ este format prin sufixul -nte adăugat verbului. De exemplu, come devine comente, insemnand "mâncând". Participiul pasiv este format prin adaugarea -da la verb ca sufix. De exemplu, come devine comeda, însemnând "mâncat".
Participiile, ca orice adjective, pot urma verbul "a fi", şi pot fi folosite să exprime aspectul momentan sau aspectul pasiv:
- Oji, nos es comente selaco - "Azi, noi mâncăm rechin"
- Doman, nos va es comeda par selacos - "Mâine, noi vom fi mâncaţi de rechini".
[modifică] Adjective
Diferit de limbile romanice, adjectivele în LFN nu au gen şi forme de plural.
Comparativul este făcut cu plu (mai mult) sau min (mai puţin). Maximul este la plu şi minimul este la min. De exemplu, "Ion este mai bun decât Jo" este Jan es plu bon ce Jo. "Cristi este cel mai bun" este Cristi es la plu bon.
Ca şi verbele, adjectivele pot fi folosite ca substantive. De exemplu, bela inseamna "frumos", dar un bela inseamna "o frumuseţe". Aceasta se aplică şi la participii, de asemenea: la studiante si la studiada însemană "studentul" si "studiat" respectiv, de la verbul studia, "studia".
Un adjectiv poate fi făcut substantiv abstract prin adăugarea sufixului -ia. Astfel bela devine belia, adică frumuseţe. Asta poate fi folosită şi la substantive: madre (mama) devine madria (maternitate).
[modifică] Adverbe
LFN nu are adverbe explicite (cum are Esperanto). În loc de asta, orice adjectiv poate fi folosit ca adverb plasându-l după verb sau chiar la începutul propoziţiei.
[modifică] Prepoziţii
Iată prepoziţiile de bază din LFN:
- a - la
- ante - înainte
- asta - lângă, până la
- con - cu
- contra - contra
- de - de, de la, din
- en - în, de-a lungul
- entre - între, printre
- estra - înafara
- longo - de-a lungul
- par - de
- per - pentru
- pos - după
- sin - fără, exceptând
- sirca - circa, aproximativ
- su - sub
- supra - deasupra, peste, pe
- tra - prin
- versa - spre
Frazele prepoziţionale urmează după frazele substantivale sau frazele predicative pe care le modifică.
[modifică] Conjuncţii
- e - şi
- o - sau
- ma - dar
- si - dacă
- donce - apoi, consecutiv, după aceea
- per ce - pentru că, de aceea, asa că
- contra ce - deşi
- pos ce - după
- ante ce - înainte
- de ce - de când
- a ce - până când
- en ce - în timp ce
[modifică] Pronume relative si interogative
Pronumele relative şi interogative sunt identice in LFN:
- ce - ce/aceea/acela
- ci - cine
- cual - care
- de ci - a cui
- como - cum
- cuanto - cât/câţi/câte
- cuando - când
- do - unde
- per ce - de ce
Clauzele urmează la ceea ce modifica:
- La fia ci ia come la pan ia veni asi per ce el ia es fama - "Fata care a mâncat pâinea a venit aici pentru că îi era foame"
Întrebarea poate include un interogativ sau poate fi indicată prin ridicarea vocii. Se pot face întrebari şi începând cu Es ce...? sau adăugând no? (nu?) sau si? (da?) la sfârsitul propozitiei, dupa o virgula:
- Es ce tu parla Deutx? Tu parla Romana, si?
[modifică] Numere
- 1 - un
- 2 - du
- 3 - tre
- 4 - cuatro
- 5 - sinco
- 6 - ses
- 7 - sete
- 8 - oto
- 9 - nove
- 10 - des
Numere mai mari se construiesc după cum urmează:
- 11 - des-un
- 20 - dudes
- 100 - (un) sento
- 101 - sento-un
- 321 - tresento-dudes-un
- 1000 - (un) mil
- 45 678 - cuatrodes-sinco mil sessento-setedes-oto
- 1 000 000 - (un) milion
Numerele care exprimă ordinea lucrurilor sunt aceleaşi, cu deosebirea că ele urmează după substantiv, e.g. la om tre, "al treilea om," in loc de la tre omes, "cei trei oameni."
Fracţiuni se construiesc cu -i, e.g. di, tri, cuatri,... desi, senti, mili, etc.
[modifică] Sufixe
LFN are un numar mic de sufixe regulate care ajută la crearea de noi cuvinte. Cele mai comune sunt -or, -ador, si -eria, care se referă la o persoană, un dispozitiv, sau respectiv la un loc. Pot fi adăugate la orice substantiv, adjectiv, sau verb.
Exemplu: carne (însemnând carne), poate deveni carnor (măcelar) sau carneria (măcelărie). In mod similar, din cuvântul lava, (însemnând spala), se poate face laveria (spălătorie) şi lavador (maşina de spălat).
Alte sufixe comune includ -eta, ca diminutiv (boveta este un bou mic, adica viţel), si -on, care însemnă versiunea mare la ceva (bovon înseamnă bou mare sau bizon).
Există şi trei prefixe. Non- însemnând ne- sau ni-, cum ar fi nonfelis care înseamnă nefericit. Re- înseamnă din nou sau în direcţie opusă; astfel repone înseamnă reaşează. des- înseamnă a desface, astfel desinfeta înseamnă dezinfecta.
Cuvinte pot fi create prin unirea a doua cuvinte. De exemplu, se poate folosi un verb cu obiectul lui: portacandela inseamnă lumânare, pasatempo înseamnă trecut.
[modifică] Exemple
Fraze Utile
- Bon dia - Bună ziua
- Alo - Alo
- Como es tu? - Ce mai faci?
- Bon, e tu? - Bine, şi tu?
- No mal - Nu rău
- Ce es tu nom? - Care este numele tău?
- Me nom es Maria - Numele meu este Maria
- Tu gusta un tas de cafe? - Vrei să bei o ceaşcă de cafea?
- Si, per favore - Da, te rog
- Grasias - Mulţumesc!
- Per no cosa - Cu plăcere
- Joia! - Noroc!
- Tu es vera bela -- Tu esti foarte frumoasă
- Pardona? - Pardon?
- Me ama tu - Te iubesc
- Me debe vade aora - Trebuie să plec acum
- Asta la ora - Mai vorbim
- Adios - La revedere
- Bon sera - Bună seara
- Bon fortuna - Noroc bun
Lingua Franca Nova audio
Lingua Franca Nova es desiniada per es un lingua vera simple, coerente, e fasil aprendeda, per comunica internasional. El ave varios cualia bon:
- LFN ave un numero limitada de fonemes. El sona simila a italian o espaniol.
- LFN es scriveda como el sona. No enfante deve pasa multe anios studia nonregulas!
- LFN ave un gramatica vera simple e regula. El es min complicada en esta caso como engles o indonesian.
- LFN ave un grupo limitada e tota regula de afises produinte per crea parolas nova.
- LFN ave regulas de la ordina de parolas bon definada, como multe linguas major.
- LFN ave un lista de parolas fundada en la linguas roman moderne. Esta linguas es comun e influensente, e ia contribui la parte major de parolas engles.
- LFN es desiniada per es asetante natural de parolas tecnical de latina e elenica, la "norma de mundo" per fato.
- LFN es desiniada per aperi plu parte "natural" per los ci comprende la linguas roman, ma no min fasil per otras.
Nos espera ce tu va trova ce esta lingua es interesante!
Nos Padre Nos Padre, ce es en sielo: Pardona nos pecas Sante es tu nome. como nos pardona los ci peca a nos. Tu renia va veni. No condui nos a tentia, Tu vole va es fada, ma proteje nos de mal. en tera como en sielo. La tu es la renia, la potia, Dona nos pan dial a nos. e la gloria a tota tempo.
