Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions Lima - Wikipedia

Lima

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dezambiguizare
Acest articol se referă la Lima, Peru. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Lima (dezambiguizare).
Acest articol este scris parţial sau integral în limba spaniolă.
Puteţi contribui la Wikipedia prin traducerea lui.


Lima
 Stema oraşului Lima, Peru
Stema Limei
Alte nume: "La Ciudad de los Reyes"
("Oraşul regilor")
Location of Lima in Peru
Fondată 18 ianuarie 1535
Primar Luis Castañeda Lossio
Populaţie 6.954.583 (recensământ 2005)
Fus orar UTC/GMT-5
Latitudine
Longitudine
12°2.6′S 77°1.7′W
Sit oficial: www.munlima.gob.pe
Lima - Plaza de Armas şi Catedrala unde este înmormântat Francisco Pizarro
Extinde
Lima - Plaza de Armas şi Catedrala unde este înmormântat Francisco Pizarro
San Isidro, centrul financiar al oraşului Lima
Extinde
San Isidro, centrul financiar al oraşului Lima

Lima este capitala şi cel mai mare oraş al Republicii Peru, fiind de asemenea capitala Provinciei Lima. Este centrul comercial, industrial, financiar şi cultural al ţării. Oraşul este localizat în văile dintre râurile Chillon, Rimac, Lurin. Se află pe coasta de vest a ţării, în apropiere de portul Callao la Oceanul Pacific. Populaţia totală era în 1995 de 6.117.489 locuitori, din care aproape o treime locuiesc în aşezări de colibe, la periferie.

Lima a fost fondată de Francisco Pizarro la 18 ianuarie 1535, devenind una dintre bazele puterii spaniole din Peru. Clădiri notabile incud Catedrala Cuzco (secolul XVI) şi Universitatea Naţională San Marcos (1551). Lima este cunoscut şi ca Oraşul Regilor. Pentru mai mult de trei secole, Lima a fost unul dintre cele mai importante şi influente oraşe ale Americii de Sud. În mai mult de patru secole de la fondarea sa ca oraş spaniol, Lima s-a afirmat ca expresie a moştenirii metise.

În Lima s-a dezvoltat de asemenea o industrie importantă: principalele manufacturi sunt de vehicule cu motor, textile, hârtie, vopsea şi produse alimentare.

Cuprins

[modifică] Etimologia cuvântului

Numele Lima provine probabil din limba aymara, lima - limaq, floare galbenă) sau din quechua rimaq, vorbitor) după râul Rimac.

[modifică] Istorie

Oraşul Lima a fost fundat de conquistadorul Francisco Pizarro în data de 18 ianuarie 1535 numindu-se iniţial Oraşul Cel Leal Al Regilor Peruani. În primele hărţi ale oraşului Perú se pot observa simultan numele de Lima cu numele de „Oraşul Regilor”.

La începutul secolului XXI suprafaţa metropolitană a Limei adăposteşte 6.954.583 locuitori şi este învecinată cu El Callao aflată în proces de megalopolizare, Lima fiind acum un oraş modern care încă păstrează stilul său vireinal, care se poate observa în vechiile străduţe ce străbat centrul oraşului.

[modifică] Aşezarea geografică

Lima se află pe coasta Oceanului Pacific, în centrul ţării (Peru). Chiar dacă la început oraşul a fost fondat de-a lungul râului Rimac, astăzi el s-a extins pe largi zone deşertice, şi pe alte de văi, fapt pentru care unii îl consideră ca fiind oraşul cu cel mai mult teritoriu desertic, urmat de Cairo. Este situat la o altitudine de 101 metri deasupra nivelului mării, cu o temperatură ambientală care oscilează între 14 grade iarna şi 27 de grade vara şi are o umiditate relativă de 80% pe tot timpul anului.

Se întinde de-a lungul litoralului, începând de la km. 50 al şoselei Panamerica nord de la nivelul districtului Ancon, care se învecinează cu provincia Huaral, până la districtul Pucusana, la km. 60 al şoselei Panamerica sud, la limita provinciei Cañete. Lungimea coastelor şi plajelor sale depăşeşte cu puţin 130 km.

[modifică] Infrastructura

Gran Lima are actualmente o întindere de 2.664,67 km² (suprafaţa totală a provinciei) cuprinzând văile râurilor Chillón, Rímac, Surco şi Lurín cât şi deşertul dintre acestea.

Numit Oraş al Regilor a fost, în timpul viceregatului, sceptrul şi mândria Spaniei în America, fapt pentru care s-au ocupat de înfrumuseţarea sa, cu case mari, catedrale şi pieţe. Lima a fost cunoscută, de asemenea, ca "oraş grădină" datorită mulţimii de parcuri pe care le deţinea.

Centrul istoric mai păstrează şi astăzi balcoane şi construcţii din perioada vicergatului cât şi din primii ani ai republicii, fapt pentru care a fost declarat drept Patrimoniu al Umanităţii de către UNESCO în anul 1988. Această zonă contrastează cu moderna zonă financiară din sudestul metropolei cât şi cu multele cartiere noi de la periferie.

Actualmente suprafaţa intravilană a oraşului este de aproximativ 500 km²

[modifică] Demografia

Biserica San Francisco
Extinde
Biserica San Francisco

Aproximativ 1/3 din populaţia ţării locuieşte in capitală. Cele 7 milioane de locuitori sunt preponderent migraţi din zonele rurale ale ţării. Pe parcursul secolelor XIX-XX s-a înregistrat o importantă migraţie din Asia şi Europa. Demografia rasială a Limei.

  • 40% metişi
  • 29% amerindieni
    • 85% quechuani
    • 15% aymarani
  • 25% albi
    • 65% spanioli
    • 35% alţii (italieni, germani, preponderent)
  • 3% negri
  • 3% asiatici (japonezi, chinezi)

thumb|left|350px|Plaza Mayor, Lima

[modifică] Educaţia

Lima este unul dintre principalele centre culturale din Perú. Gazduieşte 28 de universităţi printre care se numără Universidad Nacional Mayor de San Marcos, Decana de América, cea mai veche de pe continent, care a fost fondată în 12 Mai 1551. Format:VT

[modifică] Politica

Lima este capitala Republicii Peru şi a districtului Lima. Este sediul Palatului Guvernului din Peru, sediul Congresului Republicii şi al Curţii Supreme de Justiţie. De asemenea în Lima se află sediul Secretariatului General al Comunităţii Andine a Naţiunilor şi al Comunităţii Naţiunilor Sudamericane. Lima este oraşul capitală al Republicii Perú şi al departamentului Lima. Este sediul Palatului Guvernului, al Congresului Republicii şi al Curţii Supreme de Justiţie. Este, de asemenea, sediul Secretariatului General al Comunităţii Naţiunilor Andine şi al Comunităţii Naţiunilor Sudamericane.

Oraşul face parte din Provincia Lima, care se subdivide în 43 de districte. Spre deosebire de alte municipii, Municipalitatea Metropolitană a Limei este totodată şi Guvernul Regional al provinciei, dar este menţionat că nu integrează nicio regiune administrativă, conform articolului 65 din Legea Guvernelor Regionale nr. 27867 din noiembrie 2002. Este "capitală" a districtului Cercado de Lima.

[modifică] Economia

Capitala peruană concentrează peste 75% din producţia industrială şi este centrul financiar al ţării. Principalele ramuri economice sunt industria, comerţul şi serviciile, cum este turismul.

[modifică] Transport

Există peste 450 linii de transport urban, formate în principal din autobuze şi microbuze care efectuează serviciu public. Imigrarea rurală şi lipsa de acţiune a conducerilor municipale a creat un sistem de transport haotic, a cărei rezolvare este una dintre principalele preocupări ale locuitorilor Limei. Există, de asemenea, un tren electric care acţionează într-o zonă de 10 km din sudul oraşului şi care se află în construcţie pentru a-şi continua traseul în nordul oraşului.

Există plaje de-a lungul întregului său litoral, în lungime de aproape 100 km şi şosele pentru a fi accesate uşor în mai puţin de 40 de minute. Aceasta vor oferi locuitorilor în timpul verii posibilitatea de a ajunge în cele mai populare locuri pentru petrecerea timpului liber.

[modifică] Serviciile

Multe unităţi comerciale cum sunt farmaciile, supermagazinele şi bazarele îşi aşteaptă clienţii 24 de ore pe zi, iar unele funcţionează non stop tot timpul anului. Acest lucru se observă mai ales în zona serviciilor (supermagazine, benzinării, bănci, centre comerciale, restaurante,...). De asemenea, este răspândit comerţul la domiciliu care poate ajunge în locuri mai îndepărtate, cum ar fi plajele, chiar şi pentru un singur articol comandat.

Există o ofertă bogată de centre de distracţii de noapte cum sunt barurile şi discotecile, răspândite în jurul districtelor boeme ca Barranco şi Miraflores, zone residenţiale şi impresariale ca San Isidro, La Molina, cât şi în zone mai populare ca Los Olivos şi Comas.

În timpul verii, locuitorii Limei obişnuiesc să meargă în partea de sud a oraşului şi discotecile de pe plajele din Distrito de Asia şi Punta Hermosa devin centrele nocturne cele mai aglomerate.

Oferta de cinematografe din oraş aste largă şi constă în săli moderne de ultimă generaţie care programează de multe ori lansări de filme internaţionale în acelaşi timp cu Statele Unite şi Europa.

Există, de asemenea, mai multe centre comerciale. Cele mai importante sunt: Jockey Plaza, Plaza San Miguel, Mega Plaza norte, Plaza Lima Sur, Primavera Park Plaza.

[modifică] Turismul

Centrul arheologic Pachacámac.
Extinde
Centrul arheologic Pachacámac.

Lima, ca punct de intrare în ţară, a dezvoltat o importantă ofertă turistică, din care se remarcă centrul istoric, centrele arheologice, viaţa de noapte, muzeele oraşului, precum şi numeroase sărbători şi tradiţii populare. La a patra conferinţă de gastronomie, la nivel înalt, de la Madrid, Fusión 2006, oraşul Lima a fost declarat Capitală gastronomică a Americii Latine.

Format:VT

[modifică] Mai puteţi consulta

  • Alcaldes de Lima
  • Apuntes históricos de Miraflores
  • Barrio Chino
  • Centro histórico de Lima
  • Gas de Camisea
  • Lista de áreas metropolitanas por población
  • Museos de Lima
  • Pantanos de Villa
  • Provincia de Lima
  • Tren Urbano de Lima
  • Turismo en el Perú

[modifică] Enlaces externos

Categoría:Capitales nacionales Categoría:Turismo en el Perú Categoría:Localidades del Perú Format:Destacado

THIS WEB:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2006:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu