Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions LaTeX - Wikipedia

LaTeX

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Dezambiguizare
Acest articol se referă la LaTeX. Pentru alte întrebuinţări ale termenului vedeţi Latex (dezambiguizare).
Sigla LaTeX, tipărit cu LaTeX
Extinde
Sigla LaTeX, tipărit cu LaTeX

\mathrm{L\!\!^{{}_{\scriptstyle A}} \!\!\!\!\!\;\; T\!_{\displaystyle E} \! X}, scris ca LaTeX în varianta text, este un sistem de preparare a documentului, care permite tipărirea în format electronic cu ajutorul limbajului de programare \mathrm{T\!_{\displaystyle E} \! X} (TeX).

LaTeX a fost creat de Leslie Lamport în 1984 la SRI International şi în timp a devenit principa metodă pentru programarea în TeX. Datorită capacităţilor de a programa în amănunt orice aspect care ţine de publicarea unui material (articol, carte, tratat, broşură), LaTeX este folosit în general în mediu academic de către matematicieni, ingineri, etc, dar şi în mediul comercial, datorită costurilor reduse de utilizare (LaTex şi TeX sunt gratuite; TeX este eliberat de către creatorul său, Donald Knuth, în domeniu public). LaTeX permite programarea aspectelor necesare în desktop publishing, inclusiv tabele, figuri şi imagini, referinţe încrucişate, bibliografie şi note bibliografice.

Din punct de vedere al limbajului de programare, LaTeX este un limbaj de programare de nivel-înalt, util în a accede la toate resursele limbajului TeX. Deoarece TeX este un limbaj de programare de nivel scăzut s-a dovedit a fi destul de dificil de utilizat de către utilizatorii comuni, motiv pentru care LaTeX a fost construit special pentru a permite oricărui utilizator să beneficieze de puterea limbajului TeX.

Versiunea curentă este \mathrm{L\!\!^{{}_{\scriptstyle A}} \!\!\!\!\!\;\; T\!_{\displaystyle E} \! X} \, 2_{\displaystyle \varepsilon} (LaTeX2e). LaTeX, ca şi TeX, este un program gratuit.

Cuprins

[modifică] Pronunţare

LaTeX este pronunţat [ˈleɪ.tɛx] sau [ˈlɑ.tɛx], (nu se pronunţă cu [ks] deşi în limba română X se citeşte cs), iar transcrierea fonetică în limba română este latec. Ultimul caracter din LaTeX vine de la litera χ (chi), iar numele TeX este un derivat al termenului grecesc τέχνη (abilitate,artă (ca pricepere), tehnică).

În timp ce creatorul TeX Donald Knuth promovează pronunţia /tɛx/, Lamport afirmă că el nu susţine nicio variantă ca fiind corectă pentru pronunţia LaTeX.

Acolo unde tipărirea permite, sigla LaTeX este afişată ca în această pagină, iar dacă posibilităţile tehnice nu permit o astfel de afişare este folosită scrierea LaTeX pentru a deosibi referirea la acest limbaj de termenul latex.

[modifică] Sistem de tipărire

Spre deosebire de diferitele programe de redactare WYSIWYG, LaTeX permite autorului să urmărească doar conţinutul textului, lăsând forma acestuia în grija sistemului de tipărire. Prepararea documentului pentru tipărire se face ţinând cont de o structură logică a textului prin apelul la diferiţi termeni intuitivi ca: title (titlu), chapter (capitol), (section) secţiune, bibliography (bibliografie), table (tabel), (figure) figură etc. Chiar dacă conceptul general este acela de a despărţi forma de conţinutul textului, LaTeX permite totodată şi reglaje de mare fineţe acolo unde este nevoie (de exemplu în aranjarea textului în rând şi în pagină).


  • În exemplu de mai jos este redat un model de text introdus în format LaTeX:
\documentclass[12pt]{article}
\title{\LaTeX}
\date{}
\begin{document}
  \maketitle \LaTeX{} este un sistem de pregătire a textului pentru
  programul de tipărire \TeX{}. Acesta oferă posibilitatea programării
  caracteristicilor necesare tipăririi şi facilitează automatizarea
  sarcinilor recurente în procesul de culegere a textului, inclusiv
  numerotarea, tabele şi figuri, referiţe încrucişate, bibliografie, etc.
   \LaTeX{} a fost scris în 1984 de Leslie Lamport şi a devenit metoda
  dominantă pentru utilizarea \TeX, astăzi puţine persoane mai scriu
  direct în \TeX.
  Versiunea curentă este  
  \LaTeXe.
  \newline
  % Acesta este un comentariu, nu este vizibil în varianta pentru ecran.
  % Următoarele demonstrează puterea tiăririi cu LaTeX.
  \begin{eqnarray}
    E &=& mc^2                              \\
    m &=& \frac{m_0}{\sqrt{1-\frac{v^2}{c^2}}}
  \end{eqnarray}
\end{document}
  • Textul astfel introdus are drept rezultat LaTeX:

  • Exemplificarea modului de lucru aici, LaTeX.

[modifică] Implementare, distribuţii, şi licenţă

LaTeX este în general distribuit alături de TeX şi sunt disponibile variante pentru sistemele de operare Linux, Unix, Windows şi MacOS X. Distribuţii TeX/LaTeX disponibile sunt: TexLive (multiplatformă), teTeX (unix), fpTeX, MiKTeX (Windows), CMacTeX, şi OzTex (Macintosh). Din punct de vedere al tipurilor de fişiere create, distribuţiile pot fi împărţite în două categorii: cele care crează fişiere în format DVI, şi cele care crează fişiere de tip PDF. Fonturile utilizate, Computer Modern, au fost create de Donald Knuth, şi oferă acelaşi aspect specific ca al fişierelor create cu TeX.

LaTeX este distribuit sub licenţa free software license, LaTeX Project Public License (LPPL). LPPL nu este compatibilă cu GNU General Public License, având ca cerinţă principală ca orice modificare a fişierelor să fie însoţită de schimbarea numelui fişierului. Există o versiune în lucru a LPPL care va fi compatibilă cu licenţa GPL. LPPL este în conformitate cu DFSG începând cu versiunea 1.3.

[modifică] Diacritice în limba romănă

Datorită caracterelor specifice utilizate în scrierea în limba română, editarea cu semnele diacritice româneşti poate fi destul de dificilă. O metodă accesibilă, fără utilizarea unor pachete suplimitare (Package în engleză), este scrierea cu diacritice cu ajutorul unuia din editoarele de mai jos care permit scrierea cu caractere unicode (UTF-8), iar mai apoi prin funcţia de replace (înlocuire) a respectivului editor se pot substitui diacriticele cu următoarele coduri:

Caracter Cod
LaTeX
Ieşire
LaTeX
ă 
Ă 
â
Ă 
î 
Î 
ş
Ş 
ţ 
Ţ 
\u{a}
\u{A}
\^{a}
\^{A}
\^{\i}
\^{I}
\c{s}
\c{S}
\c{t}
\c{T}
  • Pentru introducerea diacriticilor poate fi utilizat un mic editor HTML, disponibil aici: Editor LaTeX

[modifică] Editoare şi IDE

Există mai multe editoare şi medii integrate de dezvoltare (IDE) disponibile.

  • AUCTeX: un pachet pentru scrierea şi formatarea fişierelor TeX/LaTeX pentru GNU Emacs and XEmacs
  • BaKoMa TeX: Editor comercial LaTeX
  • Euphoria: IDE util pentru scrierea documentelor mari (homepage)
  • iTeXMac: Editor şi vizualizator gratuit pentru Mac OS X.
  • Kile: IDE proiectat pentru KDE
  • LaTeXiT: editor gratuit pentru Mac OS X
  • LEd: IDE pentru MS Windows util în scrierea rapidă a documentelor TeX/LaTeX
  • LyX: IDE WYSIWYM
  • SciWriter: Editor WYSIWYM bazat pe XML. Permite exportare în XHTML+MathML şi LaTeX (homepage)
  • Scientific Notebook: Editor WYSIWYM compatibil cu MuPAD şi Maple computer algebra system.
  • TeXlipse: Editor LaTeX cu sursă deschisă (open source) pentru Eclipse (Homepage)
  • Texmaker: Editor LaTeX permite scrierea fişierelor pe mai multe platforme: Windows, Mac OS X şi Unix (GNU/Linux binary). Este eliberat sub licenţă GPL license
  • TeXnicCenter: IDE care rulează sub MS Windows eliberat sub GPL
  • Vim LaTeX suite (homepage)
  • WinEdt: IDE pentru Windows 9x/NT4.0/2000/XP
  • WinShell: IDE pentru Windows 9x/NT4.0/2000/XP
  • Winefish: Editor LaTeX GTK+, bazat pe Bluefish HTML editor (homepage)

[modifică] Unelte şi pachete

  • Beamer (LaTeX): LaTeX-beamer Create sophisticated, structured presentations and slides using LaTeX.
  • LaTeX2RTF: Translator program which is intended to convert a LaTeX document into the RTF format

[modifică] Legături externe

[modifică] Tutoriale

[modifică] Cărţi

[modifică] Ghiduri în funcţie de platforme

[modifică] Referinţe pe web

THIS WEB:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2006:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu