John Milton
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
John Milton (9 decembrie 1608 – 8 noiembrie 1674) a fost poet englez, faimos pentru poemul epic în versuri albe Paradise Lost (Paradisul Pierdut) care reprezintă una dintre pietrele de temelie ale literaturii engleze.
John Milton s-a născut pe 9 decembrie la Londra. Educat la St. Paul's School şi Christ's College, Cambridge, Milton a fost un poet savant, a cărui ambiţie era să creeze opere de talia epopeilor clasice şi care avea puternice vederi teologice. În cursul anilor petrecuţi la Cambridge, Milton a scris poezie atât în limba latină, cât şi în limba engleză, inclusiv oda On the Morning of Christ's Nativity (În dimineaţa naşterii lui Isus Cristos , 1629). Dezgustul său faţă de dogmatismul din ce în ce mai accentuat din cadrul bisericii engleze a constituit motivul pentru care Milton a renunţat mai târziu la planurile sale de a deveni preot.
Poemele timpurii, printre care Comus şi Lycidas (elegie la moartea prietenului său, regele Eduard, în 1638) sunt dovezi grăitoare în privinţa darului liric superlativ al lui Milton. În 1638, Milton a plecat în Italia, unde a călătorit, a studiat şi a întâlnit multe figuri remarcabile, printre care pe Galilei. Revenind în Anglia în 1639, s-a devotat cauzei puritane şi pamfletelor, cum ar fi cel despre divorţ - The Doctrine and Discipline of Divorce (Doctrina şi instituţia divorţului, 1643)-, care a avut la bază propria sa experienţă conjugală nefericită şi altul - Areopagitica- care promova libertatea presei.
După Of Reformation in England (Despre reformă în Anglia, 1641) şi The Reason of Church Government Urged against Prelaty (Motivul pornirii guvernului bisericii împotriva prelaţilor, 1642), Milton s-a îndepărtat treptat de prezbiterieni şi, în 1649, a scris The Tenure of Kings and Magistrates (Împuternicirile regelui şi ale magistraţilor), care sprijinea cauza independenţilor ce îl întemniţaseră pe regele Carol în timpul revoluţiei puritane. Acest pamflet i-a asigurat lui Milton poziţia de secretar latin pentru afaceri externe în cadrul guvernului lui Oliver Cromwell.
Milton a continuat să îl apere pe Cromwell şi guvernul Commonwealth-ului în a sa Eikonoklastes precum şi în pamfletele în limba latină First Defense of the English People (Prima apărare a poporului englez, 1651), Second Defense of the English People (A doua apărare a poporului englez, 1654) şi Defense of Himself (Apărarea sinelui, 1655).
Paradise Lost (Paradisul pierdut, 1667) şi urmarea sa mai puţin reuşită Paradise Regained (Paradisul regăsit, 1671) au fost scrise când a orbit şi când se afla într-un oarecare pericol politic (după restaurarea lui Carol al II-lea), ca şi Samson Agonistes 1671, o dramă poetică bazată pe modelul tragediei clasice greceşti, dar cu subiect biblic, o piesă de teatru puternică, deşi nespecifică genului.
Poemul în versuri albe Paradise Lost (Paradisul pierdut) a apărut în 1667 în zece cărţi; a doua ediţie, în care Milton reorganiza cele zece cărţi iniţiale în doisprezece, a apărut în 1674. Acesta este considerat a fi cel mai mare poem epic în limba engleză. În Paradise Lost şi Paradise Regained, un al doilea poem în versuri albe în patru cărţi, limbajul lui Milton este distins şi căutat, abundând în aluzii biblice şi clasice, reprezentări alegorice, metafore, jocuri de cuvinte şi ornamente retorice. Milton a mai scris 18 sonete în limba engleză şi alte 5 în limba italiană, care respectă în general stilul petrarchian şi sunt acceptate ca fiind printre cele mai frumoase sonete scrise vreodată.
