Fizică clasică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fizica clasică cuprinde ramurile fizicii datând de dinainte de "revoluţiile" de la începutul secolului XX, datorate mecanicii cuantice şi teoriei relativităţii. Fizica clasică, denumită şi Fizica newtoniană, se defineşte prin opoziţie cu fizica modernă sau fizica secolului XX. Dezvoltări recente ale vechilor teorii din fizică se subsumează tot fizicii clasice, spre exemplu noi descoperiri în fizica fluidelor sau electromagnetism.
Un statut ambiguu îl au ramuri ale fizicii care derivă din discipline "clasice" dar prezintă aspecte calitativ noi. Un astfel de exemplu îl constituie teoria haosului ("chaos theory"), care reprezintă o extensie a mecanicii clasice, însă ale cărei idei sunt chintesenţial moderne.
| Ramuri generale ale fizicii | |
|
Fizică atomică, moleculară şi optică | Mecanică clasică | Fizica materiei condensate | Mecanică continuă | Electromagnetism | Relativitate generală | Fizica particulelor | Teoria câmpului cuantic | Mecanică cuantică | Relativitate specială | Mecanică statistică | Termodinamică |
|
