Familia Medici
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Familia Medici (corect: de’ Medici) a fost în Florenţa în secolul al XV-lea şi al XVI-lea unul dintre cei mai importanţi concurenţi în lupta pentru putere influenţă politică, avuţie şi prestigiu. Printr-o iscusită şi în acelaşi timp crudă şi nemiloasă tactică de intrigi, ajunge dintr-o familie fără importanţă una dintre cele mai bogate şi influente familii din Italia.
Istoricul familiei
Sursa de îmbogăţire a familiei a fost comerţul cu materiale textile fiind în breasla [Arte della Lana]]. Influenţa politică se datorează relaţiilor şi contactelor cu partidul popular Popularen din Florenţa. Mulţumită acestor relaţii întemeiază familia un sistem bancar modern, dominând societatea financiară din aceea perioadă, având contacte bune cu Vaticanul care-i sprijină ascensiunea. Prin sprijinirea şi încurajarea artei împreună cu alte familii de oameni de afaceri din nordul Italiei, ajung oraşele Florenţa, Veneţia, Milano, Genova şi Roma să cunoască o dezvoltare culturală, economică din perioada de Renaştere. Familia "de Medici" provine din regiunea Florenţei, în a doua perioadă a secolului al XIII-lea se pot găsi mărturii, membrii ai familiei ocupă funcţii în Florenţa în breasla lor. Cu Salvestro di Alamanno (1331-1388), ce a condus atacul contra revoltei scărmănătorilor de lână Ciompi. Cu nepotul său Giovanni di Bicci de Medici (1360-1429) începe ascensiunea familiei, acest nepot devine bancherul papei şi mijlocitor intre cartierul (Albizzi) şi popor.
Astfel ramura veche a familiei Medici di Cafaggiolo, domină Florenţa, cu două întreruperi, ca magistraţi de seamă ai oraşului până în anul 1537. Aceste întreruperi sunt: 1494-1512 şi 1527-1530), figurile mai pregnante din familie Cosimo de Medici, numit „il Vecchio“, cel Bătrân, (1389-1464) purtând titlul „gran maestro“ fiind de fapt neoficial conucătorul republicii Florenţa şi nepotul său Lorenzo de Medici, numit „il Magnifico“, magnificul (1449-1492). Ascensiune marcantă a atins familia prin al treilea fiu a lui Lorenzo Giuliano II. de Medici care ca prinţ de Nemours devine primul nobil al familiei, însă cel de-al doilea fiu a lui Lorenzo Giovanni, devine Leo X. primul papă al familiei (1513-1521), urmat de vărul său Giulio ca Clemens VII. (1523-1534), însă în oraşul Florenţa influenţa familiei slăbeşte. Fratele lui Lorenzo Giuliano I. de Medici moare în anul 1478 ca urmare a unui complot politic organizat de familia concurentă Pazzi. Fiul cel mai în vârstă a lui Lorenzo Piero II. de Medici este alungat din Florenţa 1494 de către un călugăr fanatic Girolamo Savonarola care proclamă "Statul sfânt" sau "Statul lui Dumnezeu" se spune că ar fi ars şi unele opere de artă a lui Botticelli fiind nuduri.Piero II. de Medici (Piero cel fără de noroc) se reîntoarce în 1512 fiind însă din nou alungat din oraş. Numai cu ajutorul papei Clemens VII şi a lui Carol al V-lea reuşeşte Florenţa să devină pentru o perioadă scurtă (1527-1530) din nou Republică. dessen Sohn Lorenzo II. de Medici die Rückkehr, der 1527 eine erneute Vertreibung folgte.
Transformarea oraşului din republică într-o monarhie nu mai poate fi împiedicată, astfel Lorenzo II este numit de papa Leo X, unchiul său prinţ de Urbino, şi fiul său nelegitim. Alessandro de Medici care ar fi fost fiul nelegitim al papei Clemens VII. conduce Florenţa între anii 1523 - 1527 când este alungat. Reaşezat la conducerea oraşului de către împărat 1531 este asasinat 1537 de Lorenzino de Medici o rudenie de-a lui care se simţea neîndreptăţit la o moştenire. Fiica lui Lorenzo sora vitregă a lui Alesandro a fost Caterina de Medici, care în 1533 se căsătoreşte cu regele Henric al II al Franţei. Alesandro a avut la fel o fiică nelegitimă 1536 cu Margareta de Parna care s-a căsătorit cu împăratul Carol Quintul După moartea lui Alesandro reuşeşte să se impună Cosimo I. ce provine din linia nouă a familiei, fiind prinţ al Florenţei 1537 şi din 1569 prinţ al Toscanei din 1575 poartă titlul de Ferdinand I (Toscana) Descendenţii săi mai importanţi Cosimo II. (1590-1621) este protectorul lui Galileo Galilei, sau Maria de Medici fiica lui Francesco şi soţia regelui Henric al IV-lea al Franţei. Membrii familiei Medicii au dominat şi condus Toscana până la moartea ultimului Medici 1737.
Dezvoltarea culturii artei
Cu sprijinul financiar al familiei Medicii s-a sprijinit arta: pictura, arhitectura. Giovanni di Bicci în 1419 însărcinează pe Filippo Brunelleschi cu renovarea Basilica di San Lorenzo di Firenze care devine cavoul familiei Medici (aici fiind înmormântaţi 46 de membri ai familiei). Maeştrii ai artei sprijiniţi de Cosimo de Medici erau Donatello şi Filippo Lippi. Insă contribuţia cea mai însemnată în sprijinirea artei îi revine lui. Lorenzo de Medici la masa lui se întâlnesc artişti, gânditori, de rangul lui Michelangelo, Demetrios Chalkondylas, Angelo Poliziano, Christoforo Landino, Giovanni Pico della Mirandola, Francesco Granacci, Sandro Botticelli şi Leonardo da Vinci. Fiind colecţionari de opere de artă familia Medicii a contribuit la îmbogăţirea cu opere de artă muzeului Uffizien din Florenţa. În domeniul arhitecturii se pot aminti:
- Basilica di San Lorenzo, Dom Santa Maria del Fiore 1436.
- Palazzo Medici-Riccardi, 1444, arhitect Michelozzo.
- Palazzo Pitti, mulţumită Eleonora de Toledo,soţia lui Cosimo, 1550 arhitect Buonaccorso Pitti
- Uffizien, arhitect Giorgio Vasari însărcinat de Cosimo I. 1560,
- în 1562 înfiinţtă Accademia dell' Arte del Disegno unde stă opera lui Michelangelo „David“
- Grădina-Boboli în spatele lui Palazzo Pitti,
- Belvedere,
- Biblioteca Medicea Laurenziana.
Arborele genealogic al familiei Medici (1360 – 1675)
Giovanni di Bicci de' Medici (1360–1429) │ ├─Antonio de' Medici (?–1398) │ ├─Damian de' Medici (1389–1390) │ ├─Cosimo de' Medici (Cel bătrân) (1389–1464) │ │ │ ├─Piero I de' Medici (Cel gutos) (1416–1469), Lord de Florenţa │ │ │ │ │ ├─Lorenzo de' Medici (Magnificul) (1449–1492), Lord de Florenţa │ │ │ │ │ │ │ ├─Lucrezia de' Medici (1470–1550) │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─Maria Salviati (1499–1543), soţia lui Giovanni dalle bande nere (vezi mai jos) │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Francesca Salviati │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Alessandro Ottaviano de' Medici (1535–1605), Papa Leon XI │ │ │ │ │ │ │ ├─Piero II de' Medici (Cel fără noroc) (1471–1503), Lord de Florenţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─Lorenzo II de' Medici (1492–1519), Duce de Urbino │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─Alessandro de' Medici (the Moor) (1510–1537), Duce de Florenţa │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─Giulio de' Medici (ca. 1533–1600) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Cosimo de' Medici (?–?) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Angela/Angelica de' Medici (1608–1636) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Giulia de' Medici (ca. 1535–?) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Caterina Maria Romola di Lorenzo de' Medici (Catherine de' Medici) (1519–1589), soţia lui Henry II al Franţei │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Clarissa de' Medici (1493–1528) │ │ │ │ │ │ │ ├─Maddalena de' Medici (1473–1528) │ │ │ │ │ │ │ ├─Giovanni di Lorenzo de' Medici (1475–1521), Papa Leon X │ │ │ │ │ │ │ ├─Giuliano de' Medici (1479–1516), Duce de Nemours │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Ippolito de' Medici (1511–1535), Cardinal │ │ │ │ │ │ │ └─Contessina de' Medici (?–1515), soţia lui Piero Ridolfi │ │ │ │ │ └─Giuliano de' Medici (1453–1478) │ │ │ │ │ └─Giulio de' Medici (1478–1534), Papa Clement VII │ │ │ ├─Giovanni de' Medici (1421–1463) │ │ │ │ │ └─Cosimo de' Medici (1452–1461) │ │ │ └─Carlo de' Medici (1430–1492) │ └─Lorenzo de' Medici (Cel bătrân) (1395–1440) │ └─Pierfrancesco de' Medici (Cel bătrân) (1431–1476) │ ├─Lorenzo the Popolano (1463–1503), Lordul de Piombino │ │ │ └─Pierfrancesco de' Medici (Cel tânăr) (1487–1525) │ │ │ ├─Laudomia de' Medici (1463-?) │ │ │ ├─Lorenzino de' Medici (1514–1548) (numit şi Lorenzaccio) │ │ │ ├─Giuliano the Medici (ca. 1520–1588), Arhiepiscop de Alby │ │ │ └─Maddalena de' Medici (?–1583) │ └─Giovanni the Popolano (1467–1498) │ └─Lodovico de' Medici (Giovanni dalle Bande Nere) (1498–1526), cel mai renumit soldat din familia Medici │ └─Cosimo I de' Medici (1519–1574), Mare duce de Toscana │ ├─Bia de' Medici (1537–1542) │ ├─Maria de' Medici (1540–1557) │ ├─Francesco I de' Medici (1541–1587), Mare duce de Toscana │ │ │ ├─Eleonora de' Medici (1566–1611), soţia lui Vincenzo I Gonzaga, duce de Mantova │ │ │ ├─Romola de' Medici (1568–1568) │ │ │ ├─Anna de' Medici (1569–1584) │ │ │ ├─Isabella de' Medici (1571–1572) │ │ │ ├─Lucrezia de' Medici (1572–1574) │ │ │ ├─Marie de' Medici (1573–1642), soţia lui Henry IV de Franţa │ │ │ │ │ └─Henrietta Maria de Franţa, soţia lui Charles I al Angliei │ │ │ │ │ └─Charles II al Angliei │ │ │ │ │ └─James II al Angliei │ │ │ │ │ └─Mary Henrietta Stuart │ │ │ ├─Antonio de' Medici (1576–1621), adoptată │ │ │ └─Filippo de' Medici (1577–1582) │ ├─Isabella de' Medici (1542–1576) │ ├─Giovanni de' Medici (1543–1562), episcop de Pisa şi cardinal │ ├─Lucrezia de' Medici (1545–1561), soţia (1560) lui Alfonso II d'Este, Duce de Ferrara şi Modena │ ├─Pietro (Pedricco) de' Medici (1546–1547) │ ├─Garzia de' Medici (1547–1562) │ ├─Antonio de' Medici (1548–1548) │ ├─Ferdinando I de' Medici (1549–1609), Mare duce de Toscana │ │ │ ├─Cosimo II de' Medici (1590–1621), Mare duce de Toscana │ │ │ │ │ ├─Maria Cristina de' Medici (1609–1632) │ │ │ │ │ ├─Ferdinando II de' Medici (1610–1670), Mare duce de Toscana │ │ │ │ │ │ │ ├─Cosimo de' Medici (1639–1639) │ │ │ │ │ │ │ ├─Cosimo III de' Medici (1642–1723), Mare duce de Toscana │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─Ferdinando III de' Medici (1663–1713) │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─Anna Maria Luisa de' Medici (1667–1743) │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─Gian Gastone de' Medici (1671–1737), Mare duce de Toscana │ │ │ │ │ │ │ └─Francesco Maria de' Medici (1660–1711), Cardinal │ │ │ │ │ ├─Giovanni Carlo de' Medici (Giancarlo) (1611–1663), episcop de Sabina, devenit cardinal în 1644 │ │ │ │ │ ├─Margherita de' Medici (1612–1679), soţia (1628) lui Odoardo I Farnese, duce de Parma │ │ │ │ │ ├─Matteo de' Medici (1613–1667) │ │ │ │ │ ├─Francesco de' Medici (1614–1634) │ │ │ │ │ ├─Anna de' Medici (1616–1676), soţia arhiducelui Ferdinand Charles de Austria │ │ │ │ │ └─Leopoldo de' Medici (1617–1675), devenit cardinal în 1667 │ │ │ ├─Eleonora de' Medici (1591–1617) │ │ │ ├─Caterina de' Medici (1593–1629), soţia lui Ferdinando Gonzaga, duce de Mantova │ │ │ ├─Francesco de' Medici (1594–1614) │ │ │ ├─Carlo de' Medici (1595–1666) │ │ │ ├─Filippino de' Medici (1599–1602) │ │ │ ├─Lorenzo de' Medici (1600–1648) │ │ │ ├─Maria Maddalena de' Medici (1600–1633) │ │ │ └─Claudia de' Medici (1604–1648), soţa (1620-1622) lui Federico della Rovere, singurul fiu al ducelui de │ Urbino, şi, mai târziu (1626), al archiducelui Leopold V de Austria │ ├─Anna de' Medici (1553–1553) │ ├─Pietro de' Medici (1554–1604) │ ├─(Fiică cu nume necunoscut) (1566–1566) │ ├─Giovanni de' Medici (1567–1621) │ ├─Vindchi de' Medici (1568–1634) │ └─Virginia de' Medici (1568–1615), soţia lui Cesare d'Este, Duce de Modena
