Cele şapte minuni ale lumii
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cele şapte minuni ale lumii (sau cele şapte minuni ale lumii antice) este o listă bine-cunoscută a şapte edificii din antichitate. Lista era în principal un ghid turistic pentru călătorii din lumea antică ce vroiau să vadă cele mai cunoscute destinaţii din acea perioadă.
[modifică] Istorie
Cea mai veche versiune cunoscută a listei îi aparţine lui Antipater din Sidon şi a fost elaborată în secolul al II-lea î.Hr.; se pare că se bazează pe ghidurile populare printre călătorii eleni şi cuprinde doar clădiri din jurul Mării Mediterane, unde siguranţa călătoriilor era oarecum asigurată. Cele şapte minuni erau considerate minuni deoarece erau printre cele mai populare destinaţii; încă din 1600 î.Hr. turiştii au zgâriat inscripţii pe monumentele din Valea Regilor în Egipt (în acea perioadă Sfinxul avea deja o mie de ani). Toate minunile erau construcţii antropice; destinaţiile naturale nu erau incluse, nefiind populare.
[modifică] Cele şapte minuni
Cele şapte minuni sunt, în ordine cronologică:
| Minune | Data | Constructor | Distrusă | Cauză |
|---|---|---|---|---|
| Marea Piramidă din Giza | 2550 î.Hr. | egiptenii | - | - |
| Grădinile suspendate ale Semiramidei | 600 î.Hr. | babilonienii | după secolul I î.Hr. | cutremur |
| Templul zeiţei Artemis din Efes | 550 î.Hr. | lidienii, greci | 356 î.Hr. | incendiu |
| Statuia lui Zeus din Olympia | 435 î.Hr. | grecii | secolele V-VI d-Hr. | incendiu |
| Mausoleul din Halicarnas | 351 î.Hr. | carienii, greci | înainte de 1494 d.Hr. | cutremur |
| Colosul din Rodos | 292-280 î.Hr. | Grecia elenistică | 224 î.Hr. | cutremur |
| Farul din Alexandria | secolul al III-lea î.Hr. | Egiptul elenistic | 1303-1480 d.Hr. | cutremur |
În lista iniţială a lui Antipater, Farul din Alexandria era înlocuit cu Zidurile Babilonului. Lista de mai sus a fost folosită începând cu secolul al VI-lea d.Hr. Dintre aceste minuni, singura care s-a păstrat este Marea Piramidă de la Gizeh. Existenţa Grădinilor suspendate nu a fost încă dovedită 100%. Înregistrările istorice indică că celelalte cinci minuni au fost distruse prin dezastre naturale. Templul Artemizei şi Statuia lui Zeus au fost distruse de incendii, iar Farul din Alexandria, Colosul din Rodos şi Mausoleul din Halicarnas au fost distruse de cutremure.
În stabilirea celor şapte minuni ale lumii antice, grecii au avut un rol important . Istoricul Herodot, călătorind în Egipt in anul 450 î.e.n. spunea că: “Nicăieri în lume nu se pot vedea atâtea lucruri de o mareţie atât de greu de definit”. El exemplifica aceasta afirmaţie cu două mari construcţii egiptene apreciind că, sunt chiar superioare piramidelor: Lacul artificial Moeris şi Labirintul de la Fayum. Acesta fusese construit de faraonul Amenemhet III ( 1842-1798) şi este de fapt un templu funerar cu două niveluri şi 3000 de camere, coridoare, coloane şi intrări secrete. Tot Herodot i-a informat pe greci despre giganticele ziduri ale Babilonului, groase de 27 metri. Deşi se cunoşteau aceste relatări, cele două mari construcţii nu au fost considerate minuni ale lumii antice, menţionându-se cinci monumente greceşti: Templul zeiţei Artemis, Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rhodos şi Farul din Alexandria, la care s-au mai adăugat Piramida lui Keops şi Gradinile suspendate ale Semiramidei din Babilon. Nu a fost menţionat nici Marele Zid Chinezesc, care în timpul împaratului Qin Huangdi (259-240 i.e.n) avea o lungime , peste munti si vai, de aproape 4000 de km., iar în primele secole ale erei noastre de peste 6000 de km.
 Grădinile suspendate ale Semiramidei |
 Colosul din Rodos |
 Mausoleul din Halicarnas |
 Stauia lui Zeus |
 Marea Piramidă din Giza |
 Templul zeiţei Artemis din Efes |
 Farul din Alexandria |
