Cabernet Sauvignon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Cabernet Sauvignon este soiul de vin ideal când vine vorba de îmbunătăţirea calităţilor prin îmbătrânire. Cu trecerea timpului, aroma sa distinctă de stafidă neagră poate dezvolta un buchet cu nuanţe de cedru, violete, piele sau tabac şi aroma puternică de tanin se va înmuia considerabil astfel.

Ciorchini de strugure

[modifică] Răspândire

Este soiul cu cea mai largă răspândire în rândul celor cinci varietăţi dominante din districtele Medoc şi Graves ale regiunii franceze Bordeaux, precum şi cel mai de succes vin roşu produs în California.

[modifică] Provenienţă

Considerat mult timp ca fiind un soi antic, studiile genetice recent realizate la Davis University of California au arătat faptul că soiul Cabernet Sauvignon este de fapt un urmaş hibrid al soiurilor Sauvignon Blanc şi Cabernet Franc.

[modifică] Fructul

Boabele de Cabernet Sauvignon sunt mici, sferice, cu o peliculă groasă şi foarte dură. Această duritate face ca strugurii să fie relativ rezistenţi la boli şi stricăciuni, trecând de ploile de toamnă fără prea mari pagube. Este un soi cu maturizare medie spre târzie. Aceste caracteristici, împreună cu aroma sa atrăgătoare au făcut din Cabernet Sauvignon unul dintre cele mai populare varietăţi de vin roşu din lume.

[modifică] Mediul ideal

Zonele ideale pentru un soi Cabernet Sauvignon de calitate sunt cele de temperatură cald-moderat, regiunile semi-aride ce oferă o perioadă de maturizare mai lungă, şi solurile seci, nu foarte fertile. Podgoriile din zona Sonoma County’s Alexander Valley, cea mai mare parte a Napa Valley şi împrejurimile Paso Robles sunt cele mai renumite pentru soiurile Cabernet Sauvignon produse în California.

[modifică] Proprietăţi

De obicei, vinurile Cabernet Sauvignon au un miros de stafidă neagră, cu un iz de ardei gras verde, variind în intensitate funcţie de condiţiile climatice, practicile viticultorilor şi tehnicile de vinificaţie. Climatul şi perioada culesului, care sunt fie prea reci sau prea călduroase, solurile bogate şi fertile, prea puţină expunere solară, culesul precoce şi macerarea prelungită sunt factori ce pot duce la un caracter vegetativ, prea puţin fructuos al vinului astfel obţinut. Valoarea sa gustativă se intensifică după minim 18 luni de păstrare.

[modifică] Aromă

Când este gustat, Cabernet Sauvignon poate avea vioiciune şi chiar o tentă de opulenţă, deşi de obicei încheie cu o astringenţă fermă. Aromele cel mai des menţionate de degustători sunt:

Fruct: stafidă neagră, afină, cireaşă neagră
Stejar (uşor): vanilie, cocos, lemn dulce
Vegetal: ardei gras verde, sparanghel, măslină verde
Stejar (dur): stejar, fum, pâine prăjită, smoală
Condimentat: ghimbir, ardei iute verde, ardei iute roşu
Vârstnic: cedru, tabac, mosc, ciupercă, pământ, piele

[modifică] Consum

Adevărata valoare a vinurilor Cabernet Sauvignon (ca şi majoritatea vinurilor) se observă atunci când sunt servite alături de alte alimente. Se consumă preferabil după o îmbătrânire de 5 - 10 ani, la o temperatură de 16 - 18 grade Celsius, în general la carne roşie, fripturi sau grătar în sânge, mâncăruri grase, gâscă, piept de raţă, miel, paste cu sos, midii, brânzeturi puternic aromate, salate de legume amărui, mâncăruri cu sos concentrat de tomate şi ciocolată (de preferat neagră, amăruie).

[modifică] Legături externe

Varietăţi importante de vinuri
Vinuri roşii	Cabernet Sauvignon \| Grenache \| Merlot \| Pinot Noir \| Pinot Meunier \| Syrah/Shiraz \| Zinfandel
Vinuri albe	Chablis \| Chardonnay \| Gewürztraminer \| Pinot Gris \| Riesling \| Sauvignon Blanc
Vinuri spumoase	Champagne