Şanoviţa, Timiş

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

**Şanoviţa**


Amplasare	45°47′49″N, 21°43′44″E
Judeţ	Timiş
Oraş	[[{{{oraş}}}]]
Comună	Ghizela
Comună	[[{{{comună2}}}, Timiş\|{{{comună2}}}]]
Atestare	1717
Populaţie ([[\|]])
Cod poştal	307208

Şanoviţa (română Şuşanovăţ, Codreni - 1924) este o localitate în judeţul Timiş, Banat, România.

[modifică] Istoric

Localitatea este atestată oficial din anul 1717. Vechea vatră a aşezării, numită astăzi "Satul Bătrân", se află între râul Bega şi Chizdia. Inundaţiile frecvente au determinat însă locuitorii să caute un loc mai bun, ferit de capriciile naturii. Pe actuala vatră a satului se aflau livezi de pruni. Roadele acestora se urcau în şoproane numite „şuşile“ (din slavul „suşiti“, care înseamnă „a usca“). De aici şi numele de Şuşanovăţ, pe care localitatea l-a păstrat până în anii ’30. Cel care a reuşit să schimbe acest nume în actualul, respectiv, Şanoviţa, a fost prof. Nicolae Ursu.

[modifică] Localizare

Din punct de vedere administrativ, satul aparţine de comuna Ghizela. Se află la 45° 47' 52'’ latitudine nordică şi la 21° 43' 29'’ longitudine estică. La nord-vest se învecinează cu localitatea Ghizela, la vest cu Iosifalău, la est cu Babşa, iar la sud cu Chizătău. Este străbătut de drumul judeţean 609A. Acesta face legătura cu E 70 şi DN 6, care se găsesc la o distanţă de 3,6 km de sat.

[modifică] Administraţia

Există în prezent 190 de gospodării cu 526 de locuitori. În 1717, aici sunt consemnate colonizări germane, iar în 1779, Şuşanovăţul (Şanoviţa) a fost trecut sub administraţia judeţului Timiş. Alături de satele Ghizela, Hisiaş şi Paniova, Şanoviţa face parte din comuna Ghizela.

Primul primar atestat a fost George Roşca, în 1860. Actualul primar este dl Ioan Ursu, din 2000. Fosta primărie a fost construită în timpul mandatului primarului Iosif Ursu, şi anume între 1926 şi 1928. Clădirea găzduieşte astăzi dispensarul uman.

[modifică] Cultura

Anul zidirii bisericii ortodoxe ar fi 1796 sau 1797. Ceea ce este cert e data sfinţirii de către episcopul Nicolae Putnic, la 6 august 1797. Hramul se sărbătoreşte pe 8 septembrie, de ziua Naşterii Maicii Domnului. Primul preot (1786) a fost Marius Mitar. La rândul său, biserica greco-catolică a fost construită în anul 1911.

Şcoala primară cu clasele I-IV a fost ridicată înainte de 1800 şi reconstruită în 1960. Primul învăţător a fost Ioan Beche. În 1958 s-a pus temelia la Casa Naţională, care, din 2001, poartă numele de Casa Naţională „Nicolae Ursu“. Un alt obiectiv cultural important îl constituie Casa Memorială „Nicolae Ursu“ care e, de fapt, casa părintească a compozitorului, înălţată din bazalt de tatăl acestuia, Nicolae Ursu, cunoscut şi sub numele de moş Cola a lu’ Prânzu.