Regiunile Franţei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Franţa este împărţită în 26 regiuni (franceză régions): 21 dintre acestea sunt în partea continentală a Franţei metropolitane, una este Corsica pe insula omonimă, (cu toate că strict vorbind, Corsica este o colectivitate teritorială nu o regiune dar este uzual considerată regiune) iar 4 regiuni sunt situate peste mări (franceză outre mer). Aceste regiuni sunt subdivizate în departamente (franceză département).

[modifică] Caracteristici generale

În Franţa continentală, excluzând Corsica, suprafaţa medie a unei regiuni este de 25,809 km², ceea ce reprezintâ aproximativ o cincime din suprafaţa medie a statelor americane, dar cu 28% mai mari decât suprafaţa medie a landurilor Germaniei şi cu 67% mai mari decât suprafaţa medie a regiunile Angliei.

În 2004, populaţia medie a unei regiuni din Franţa continentală era de de 2.329.000 locuitori, jumătate din populaţia unei regiuni engleze sau a unui stat american şi trei sferturi din pupulaţia medie a unui land german. Numărul mediu de departamente ale unei regiuni din Franţa continentală este de patru.

[modifică] Rol

Regiunile nu au autonomie legislativă dar pot ridica un anumit număr de taxe (care este deductibil din bugetul primit de la guvern) iar bugetele, deşi mari dar nu extraordinar de mari, sunt administrate de un consiliu regional (franceză conseil régional) format din menbrii aleşi prin sufragiu universal pentru o durată de şase ani. Aceştia sunt aleşi la nivelul departamentelor şi au dreptul de a fi realeşi. Aceştia aleg un preşedinte (franceză président du conseil régional) care, din 1986, dispune de putere executivă, a fost autorizat să recruteze personal pentru a constitui serviciile consiliului şi este responsabil pentru votarea şi executarea deciziilor bugetare.

Principala atribuţie legală a consiliului regional este de a construi şi finanţa liceele. În plus, regiunile au posibilitatea de a investi în infrastructură - edicaţie, sisteme de transport public, de a acorda ajutor pentru universităţi, cercetare şi pentru antrepenori. Din această cauză, preşedintele unei regiuni înstărite ca de exemplu Île-de-France sau Ron-Alpi poate fi o poziţie foarte importantă.

Sunt, din timp în timp, discuţii legate de acordarea autonomiei legislative regiunilor, dar aceste propuneri sunt controversate. Sunt de asemenea propuneri legate de suprimarea consiliilor generale de la nivelul departamentelor şi înglobarea activităţilor acestora, astfel că departamentele vor avea doar rolul de subdiviziuni administrative.

[modifică] Lista

Alsacia Aquitania Auvergne Normandia de Jos Burgogne Bretania Centru Champagne-Ardenne Corsica (statut special) Franche-Comté Normandia de Sus

Île-de-France Languedoc-Roussillon Limousin Lorena Midi-Pirinei Nord-Pas de Calais Pays de la Loire Picardia Poitou-Charentes Provence-Alpi-Coasta de Azur Ron-Alpi

• Regiuni care sunt de asemenea departamente de peste mări (franceză Département d'outre-mer - DOM), fiecare dintre ele fiind alcătuite dintr-un singur departament:
  • 23 Guadelupa
  • 24 Martinica
  • 25 Guiana Franceză
  • 26 Réunion

Regiunile Franţei

Franţa Metropolitană : Alsacia | Aquitania | Auvergne | Bretania | Burgogne | Centru | Champagne-Ardenne | Corsica | Franche-Comté | Île-de-France | Languedoc-Roussillon | Limousin | Lorena | Midi-Pirinei | Nord-Pas de Calais | Normandia de Jos | Normandia de Sus | Pays de la Loire | Picardia | Poitou-Charentes | Provence-Alpi-Coasta de Azur | Ron-Alpi

Regiuni ultramarine : Guadelupa | Guiana Franceză | Martinica | Réunion

	Franţa
	Istorie • Politică • Subdiviziuni • Geografie • Economie • Demografie • Cultură • Turism • Steag • Portal • Imagini din Franţa