Neutrosofie
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Neutrosofia este o nouă stiinţă din domeniul filozofiei care studiază originea, natura şi scopul neutralităţilor, precum şi interactiunea acestora cu diferite spectre de idei. Neutrosofia a fost introdusa de Florentin Smarandache în 1995.
Această teorie consideră fiecare noţiune sau idee A împreunã cu opoziţia sau negaţia acesteia Anti-A şi spectrul de neutralităţi Neut-A (de pilda noţiuni sau idei care se găsesc între cele două extreme şi care nu susţin nici ideea A nici pe Anti-A). Ideile Neut-A si Anti-A împreună sunt numite Non-A.
Conform acestei teorii, fiecare idee A are tendinţa de a fi neutralizată şi balansată cu idei Anti-A şi Non-A pentru menţinerea echilibrului. La modul clasic A, Neut-A, Anti-A sunt disjuncte două câte două. Totuşi, deoarece în multe cazuri limitele între noţiuni sunt destul de vagi, imprecise, se poate ca A, Neut-A, Anti-A (şi desigur Non-A) să aibă de asemenea părţi comune două câte două.
Neutrosofia stă la baza logicii neutrosofice, a mulţimilor neutrosofice, a probabilitătii şi statisticii neutrosofice utilizate în aplicaţiile inginereşti (mai ales când este vorba de calcule software sau fuziune informatică), medicină, ştiinţele militare, cibernetică şi fizică.
Cuprins |
[modifică] Logica neutrosofică
Logica neutrosofică este o încercare de unificare a multor logici existente. Ea generalizează logica fuzzy (mai ales cea intuiţionistică). Ideea principală a logicii neutrosofice este aceea de a caracteriza fiecare propoziţie logică într-un spaţiu tridimensional neutrosofic, ale cărui dimensiuni reprezinta adevărul (A), falsul (F) şi nedeterminarea (I) a propoziţiei considerate, unde A, F şi I sunt submulţimi reale standard sau ne-standard ale intervalului ne-standard ]+0, 1+[.
În inginerie se poate utiliza doar intervalul clasic [0, 1]. A, F şi I sunt componente independente care lasă loc informaţiei incomplete (când suma lor superioară este mai mică decât 1), paraconsistente sau contradictorii (când suma lor superioară este mai mare ca 1), sau informaţii complete (când suma superioară a acestora = 1). De exemplu, o propoziţie poate fi între [0,4, 0,6] adevărată, (0.1) sau între (0.15, 0.25) nedeterminată, iar între (0,1, 0,2) falsă.
[modifică] Mulţimea neutrosofică
Mulţimea neutrosofică generalizează mulţimile fuzzy (mai ales cele intuiţionistice). Fie U universul de discurs, iar M o mulţime inclusă în U. Un element x din U va fi corelat cu mulţimea M astfel: x(A,I,F) şi va apartine mulţimii M în felul următor: aparţine multimii M în procent de a%, nu aparţine mulţimii M în procent de f%, şi procentul nedeterminat (nu se ştie dacă aparţine sau nu aparţine mulţimii M) este de i%, unde "a" variază în A, "f" variază în F, şi "i" variază în I.
Static, A, I şi F sunt submulţimi, dar dinamic A, I şi F sunt funcţii/operatori care depind de mai mulţi parametri cunoscuţi sau necunoscuţi.
[modifică] Probabilitatea neutrosofică
Probabilitatea neutrosofică este o generalizare a probabilităţii clasice şi a probabilităţii imprecise, când posibilitatea ca evenimentul A să se întâmple este a% adevarată, unde "a" variază în submulţimea A, i% nedeterminată, unde "i" variază în submulţimea I, şi f% falsă, unde "f" variază în submulţimea F.
În probabilitatea clasică nsup < = 1, in timp ce in probabilitatea neutrosofică n_sup <= 3+. Probabilitatea imprecisă înseamnă probabilitatea ca un eveniment să fie o submulţime A în [0, 1], nu un număr p în [0, 1], ceea ce rămâne se consideră să fie contrariul, submulţimea F (de asemenea din intervalul [0, 1]); nu există mulţimea nedeterminată I în probabilitatea imprecisă.
[modifică] Statistica neutrosofică
Statistica neutrosofică constă în analiza evenimentelor descrise de către probabilitatea neutrosofică. Este o generalizare a statisticii clasice. Funcţia care modelează probabilitatea neutrosofică a unei variabile aleatoare este numită distribuţie neutrosofică:
NP(x) = [A(x),I(x),F(x)], unde A(x) reprezintă probabilitatea ca valoarea x să apară, F(x) reprezintă probabilitatea ca valoarea x să nu apară, iar I(x) reprezintă probabilitatea nedeterminată/necunoscută a valorii x de a apărea sau a nu apărea.
[modifică] Aplicaţii
În multe proiecte de software, logica, mulţimile, probabilitatea şi statistica neutrosofică înlocuiesc frecvent logica fuzzy, mulţimile fuzzy, şi probabilitatea şi statistica clasică.
