Maria Terezia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Împărăteasa Maria Terezia (1740-1780)

Maria Terezia, cunoscută şi ca Maria Tereza, (în latină Maria Theresia Augusta, în germană Maria Theresia, în maghiară Mária Terézia), (n. 13 mai 1717, Viena - d. 29 noiembrie 1780, Viena), din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Ţărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica împăratului Carol al VI-lea (1685–1740), soţia împăratului Francisc Ştefan şi mama împăraţilor Iosif al II-lea şi Leopold al II-lea.

A purtat titlurile de Arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei, Mare Principesă a Transilvaniei etc. Deşi nu a fost niciodată încoronată cu coroana Sfântului Imperiu Roman, este cunoscută ca împărăteasă ca urmare a faptului că a fost căsătorită (din 1736) cu Francisc Ştefan de Lorena (germ. Franz Stephan von Lothringen), care a fost ales în demnitatea de împărat romano-german în 1745, purtând numele de Franz I. De atunci încolo Maria Terezia a purtat titlul de Împărăteasă Romană (vezi Sfântul Imperiu Roman).

[modifică] Politica externă

În baza Pragmaticei Sancţiuni adoptate de împăratul Carol al VI-lea, conducerea Casei de Habsburg şi prin aceasta puterea politică efectivă a revenit fiicei sale, Mariei Terezia.

Regele Frederic al II-lea (germ. Friedrich II.) al Prusiei a refuzat să recunoască Pragmatica Sancţiune, ceea ce a dus la Războiul Austriac de Succesiune (1740-1748). Maria Terezia a reuşit să se impună ca succesoare a tatălui ei, pierzând însă Silezia în favoarea Prusiei.

Planul cancelarului Kaunitz de redobândire a Sileziei a eşuat în urma Războiului de şapte ani (1756-1763).

[modifică] Politica internă

Monumentul din Sibiu al împărătesei Maria Terezia (situat în faţa orfelinatului terezian)

În plan intern Maria Terezia a iniţiat un amplu program de reformă, cunoscut sub numele de "Reforma tereziană de stat". A promovat dezvoltarea industriei textile şi a comerţului. În 1768 a adoptat un nou cod penal ("Constitutio Criminalis Theresiana"), iar în 1776 a interzis tortura. A îmbunătăţit situaţia ţăranilor, în special cea a iobagilor, deschizând drumul spre desfiinţarea iobăgiei, măsură adoptată în timpul domniei fiului ei, împăratul Iosif al II-lea (1780-1790). Maria Terezia a înlăturat scutirea de impozit a nobilimii şi clerului, impunând totodată limitarea puterilor acestor categorii. În 1774 a promovat reforma şcolară ("Ratio educationis"), punând bazele învăţământului secularizat (de stat) pe tot cuprinsul Monarhiei Habsburgice. A înlăturat astfel monopolul bisericesc în domeniul educaţiei.

În timpul domniei Mariei Terezia cultura a cunoscut un avânt deosebit, manifestându-se atât în domeniul arhitecturii, cât şi în cel muzical (Wolfgang Amadeus Mozart).

Oraşul Theresienstadt din nordul Boemiei, întemeiat de Iosif al II-lea ca oraş-garnizoană, a fost denumit astfel în memoria mamei sale. De asemenea, cartierul Terezian din Sibiu poartă acest nume în amintirea împărătesei Maria Terezia.

Mamă a 16 copii (11 fete şi 5 băieţi):

• Maria Elisabeta (* 5 februarie 1737 - † 7 iulie 1740)
• Maria Ana (* 6 octombrie 1738 - † 19 noiembrie 1789)
• Maria Carolina (* 12 ianuarie 1740 - † 25 ianuarie 1741)
• Iosif al II-lea (* 13 martie 1741 - † 20 februarie 1790), împărat
• Maria Cristina (* 13 mai 1742 - † 24 iunie 1798), căsătorită cu ducele Albert de Sachsen-Teschen (1738-1822)
• Maria Elisabeta (* 13 august 1743 - † 25 septembrie 1808), stareţă în Innsbruck
• Carol Iosif (* 1 februarie 1745 - † 18 ianuarie 1761)
• Maria Amalia (* 26 februarie 1746 - † 18 iunie 1804), căsătorită cu ducele Ferdinand de Parma (1751-1802)
• Leopold al II-lea (* 5 mai 1747 - † 1 martie 1792), împărat
• Carolina (*/† 17 septembrie 1748)
• Johanna Gabriela (* 4 februarie 1750 - † 23 decembrie 1762), logodită cu Ferdinand I, regele Siciliei (1751-1825)
• Josepha (* 19 martie 1751 - † 15 octombrie 1767), logodită cu Ferdinand I, regele Siciliei
• Maria Carolina (* 13 august 1752 - † 7 septembrie 1814), căsătorită în 1768 cu Ferdinand I, regele Siciliei
• Ferdinand (* 1 iunie 1754 - † 24 decembrie 1806), căsătorit cu Maria Beatrice d'Este, moştenitiarea ducatului Modena (1750 - 1829)
• Maria Antoaneta (Maria Antonia) (* 2 noiembrie 1755 - † 16 octombrie 1793), căsătorită (1770) cu Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei (1754-1793)
• Maximilian Francisc, (* 8 decembrie 1756 - † 27 iulie 1801), arhiepiscop şi principe elector de Köln