Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions Krakatau - Wikipedia

Krakatau

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

vulcanul Krakatau.
Extinde
vulcanul Krakatau.
imaginea vulcanului Krakatau inainte si dupa eruptie
imaginea vulcanului Krakatau inainte si dupa eruptie

Vulcanul Krakatau este unul dintre cei mai renumiţi vulcani ai lumii, si cel mai destructiv din istoria omenirii dupa erupţia din 1883. Este situat în Indonezia, în strâmtoarea Sunda, la 50 de km de coasta de vest a insulei Java şi la 40 de km de insula Sumatra.

Cuprins

[modifică] Insula Krakatau

insula Krakatau înainte de erupţie.
Extinde
insula Krakatau înainte de erupţie.

Cel mai probabil, cu mii de ani în urmă, s-a format un munte cu formă conică cu baza de aproximativ 6 km în diametru, cea mai parte fiind sub nivelul mării. Unele scrieri japoneze descriu o eruptie colosala, in anul 416 ÎCh. (unii susţin că aceasta eruptie a avut loc in anul 535 ÎCh). Erupţia se estimeaza a fi fost o explozie cu echivalentul a 400 de megatone de TNT, sau 20.000 de bombe atomice ca cea de la Hiroshima. Aceasta eruptie violentă a distrus muntele format initial, si a format o caldera submarină de 7 km diametru. Patru zone ale acestui munte s-au ridicat la suprafaţă formând 4 insule mici: Sertung în nord-vest, Lang şi Polish Hat(sau Panjang) în nord-est şi Rakata în sud-est. Activitatea vulcanică din aceasta zonă, a ridicat la suprafaţa apei încă două varfuri, Poeboewetan şi Danan, care s-au unit cu Rakata şi au format o insulă - Krakatau - cu dimensiunea de 5 km lăţime şi 9 km lungime. Vârfurile erau aliniate de la nord înspre sud, Poeboewetan vârful de la nord, şi Rakata cel de la sud.

[modifică] Cronologia activităţii vulcanice

Vulcanul a fost inactiv aproape 200 de ani, încă din 1680, cand s-au înregistrat câteva erupţii de intensitate medie, care au distrus întreaga vegetaţie a insulei. A urmat catastrofica erupţie din 1883 care a dat naştere vulcanului Anak Krakatau, şi care a erupt în 25 ianuarie 1925.

[modifică] Erupţia din 1883

În27 august 1883, s-a înregistrat cea mai catastrofica erupţie din istoria omenirii. Atat explozia cat si cantitatea de materie aruncata in aer au depasit recordurile inregistrate. La fel si sunetul a fost cel mai mare inregistrat in istorie.

Semne premergatoare erupţiei au început în 20 mai 1883, cand din vulcanul Poeboewetan din nordul insulei Rakata, a iesit cenuşă şi fum, cu un jet de 11km înălţime care a căzut apoi pe partea sudică a insulei Sumatra. Exploziile mici erau cu o frecvenţă de 10 minute, şi au fost trei explozii mai mari înainte de marea erupţie. S-au înregistrat cutremure de mică intensitate încă dinainte cu un an.

insula Krakatau după erupţia din 1883.
Extinde
insula Krakatau după erupţia din 1883.

La 26 august 1883 (data locala 27 august,ora locală- 10 am) când a erupt prima dată violent, jetul de cenuşă a avut 27 de km. În dimineaţa urmatoare, pe 27 august, au urmat alte 3 explozii. Ultima a fost cea care a aruncat în aer două treimi din nordul insulei Rakata. Jetul de cenuşă atingând 37 de km înălţime, iar zgomotul putând fi auzit până la 4600 de km în insula Rodriguez. Acest zgomot a fost înregistrat ca fiind cel mai mare zgomot auzit pe pamânt. În seara zilei de 27 august s-a mai înregistrat o explozie puternică, care a dus la prabuşirea în totalitate a părţii de nord a insulei Rakata.

[modifică] Magnitudinea eruptiei

Cele patru explozii din 26-27 august au emis o energie ecivalenta cu 200 megatone de TNT. Cea mai mare dintre explozii a fost cea de-a 3-a care se estimeaza a fi fost echivalentul a 150 de megatone de TNT. Indexul megnitudinii a fost de 6 VEI, numit si colosal. Pentru a face o comparatie, bomba de la Hirosima a avut 20 de kilotone. Magma aruncata in aer a fost de aproximativ 125 km cubi.

[modifică] Jetul de materie aruncata in atmosfera

Coloana de cenusa a atins 80 de km înălţime (întunecând cerul de la ora 10 am pana a doua zi) şi care se vedea la Singapore ( 680 km de Krakatau) şi a fost vazut si de navele comerciale de pe ocean la o distanţă de 6000 de km. Viteza de eruptie a jetului a fost de 650m/s, incetinind odata cu inaltimea. 75 km cubi de magma a interactionat cu apa, vaporizand 75km cubi de apa. Gazul emanat a fost in mare parte dioxid de carbon, si vapori de apa.

[modifică] Rămăşitele insulei

vulcanul Krakatau, imagine NASA.
Extinde
vulcanul Krakatau, imagine NASA.

Înainte de erupţie insula a avut o latime de 5km, si o lungime de 9 km. Dupa eruptie, doua treimi din insula a explodat, insulele Lang şi Polish Hat au disparut, si a ramas doar o treime din insula initiala. Aproximativ 23 km pătraţi din insula s-a scufundat. Ceea ce a mai ramas sunt cateva insulite care arata forma initiala a insulei.

Vulcanul deţine recordul în toate efectele unei eruptii, roca aruncata in aer de eruptie fiind de peste 20 000 m cubi .Vulcanul se pregatea zgomotos de peste 4 ani.Când cerul s-a înseninat, s-a observat cã cea mai mare parte a vulcanului Krakatau dispãruse. În scurt timp din apã s-a ridicat o nouã insulã, cãreia i s-a dat numele de Anak Krakatau, ceea ce înseamnã copilul lui Krakatau. Actualmente acest vulcan are o altitudine de 200 m.


Putem vedea astfel una dintre cele mai extraordinare puteri ale planetei Pãmânt - vulcanul. Viaþa vulcanului Krakatau a început în adâncul oceanului dar după milioane de ani şi nenumãrate erupþii a crescut în aşa mãsurã încât s-a ridicat deasupra nivelului mãrii ca o insulã vulcanicã. � Vulcanul – denumit dupã zeul roman al focului Vulcanus - este de fapt o gaurã în scoarþa terestrã, prin care erupe în aer gaze, cenuşă şi roci semitopite care împreunã alcãtuiesc lava. Părţile cenuşii vulcanice cad pe sol, se aşeazã stratificat şi se solidificã sub forma unei roci uşoare şi cenuşii care în decursul a milioane de ani aceste straturi formeazã munþi vulcanici In unele locuri insuliţele ieseau din apă formând patru insule învecinate: Sertung(nord-vest); Lang si Polish Hat( nord-est) si Rakata (sud-est). Mai târziu, in timpul unor activitati vulcanice sau mai ridicat înca doua conuri: Perbunan si Danan care s-au unit cu insula Rakata si au format o singură insulă- Krakatau. După erupţia din 1883, Lang si Polish Hat au dispărut ramânând doar originalul Krakatau şi o parte din Rakata.

[modifică] Efectele

De departe, cel mai destructiv a fost, însă, valul Tsunami provocat de erupţie care atingea peste 40 de metrii înălţime cu o viteză foarte mare, măturand coasta de vest a insulei Java si coasta de sud-est a sumatrei, facand 36 000 devictime omeneşti si distrugand 165 de sate. Valul de apa a atins portul Aden, de pe coasta de est a Africii, aflata la o distanta de peste 6000 de kilometri, in 12 ore. Praful vulcanic trimis in atmosfera a filtrat radiatiile solare, scazand temperatura globului cu 1,2 grade Celsius in anul care a urmat eruptiei. Trei luni mai târziu, fumul intrat in atmosfera a dat nastere unor apusuri de soare miraculoase in SUA ( de multe ori confundate cu incendii), si inca trei ani de la eruptie, fumul încă se facea simtit in atmosferă.

Intensitatea vulcanului a fost de 6 VEI (echivalentul a 200 de megatone deTNT, mai mare decât cea mai mare bombă facută de om ,Bomba Tsar având 50 de megatone)

În 1928, vulcanul Anak Krakatau ( anak- copil) şi-a făcut apariţia, creşte în mărime este foarte activ si imprevizibil. Actualmente acest vulcan are o altitudine de 200 m.

Pe pământ există aproximativ 1300 de vulcani activi, majoritatea însă nu se pot vedea deoarece sunt submarini, numai aproximativ 500 sunt vizibili deasupra apei. Dacă un vulcan nu a erupt în ultimii 10.000 de ani îl numim vulcan adormit, iar cei care nu a erupt de peste 25.000 de mii de ani poate fi considerat un vulcan stins.

Un caz asemanator este şi cel al vulcanului "La Palma" , care a intrat în atentia geologilor inca de la jumatatea secolului trecut.Datele adunate arata ca urmatoarea eruptie va provoca prabusirea în ocean a unei mase de roca de 500 de kilometri cubi, cântarind 500 de miliarde de tone. Consecinta? Un tsunami de proportii gigantice. Potrivit lui Bill McGuire, directorul Centrului de Cercetari Benfield Grieg Hazard de la Universitatea din Londra, valul va avea câteva sute de metri înaltime si o viteza de 800 de kilometri pe ora: "Va fi afectat întregul Ocean Atlantic. Dupa ce va devasta insulele din împrejurimi, mega-tsunami va atinge într-o ora coasta de vest a Africii. În opt-noua ore, valuri cuprinse între 20 si 50 de metri vor traversa aproape 7000 de kilometri si se vor napusti asupra Insulelor Caraibe si coastelor estice ale Statelor Unite si Canadei. Primul mare oras lovit va fi Boston, urmat de New York si de restul oraselor de pe tarm, pâna la Miami." Savantii din întreaga lume considera ca acum, dupa ce dezastrul din Asia a demonstrat puterea devastatoare a fenomenelor tsunami, omenirea trebuie sa ia în serios pericolul reprezentat de vulcanul din La Pampa. Nimeni nu ia însa lucrurile în serios. Guvernele se schimba la fiecare patru sau cinci ani si nu sunt interesate de astfel de lucruri.

THIS WEB:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2006:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu