0 (cifră)
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
- Acest articol se referă la cifra zero. Pentru toate celelalte posibile sensuri ale cifrei 0, a se vedea pagina de dezambiguizare 0 (dezambiguizare)
| Format:Numere (cifre) | |
| Cardinal | 0 zero |
| Ordinal | 0 -- |
| Bază de numeraţie | zeroar |
| Factorizare | 0 |
| Divizori | 0 |
| Cifre romane | -- |
| Reprezentarea în Unicode a numeralelor romane | -- |
| prefixe | -- |
| Binar | 0 |
| Octal | 0 |
| Duodecimal | 1 |
| Hexadecimal | 0 |
| În limba ebraică | -- |
Cuprins |
[modifică] Scurt istoric
Zero înseamnă primordial, în matematică, dar nu numai în matematică, absenţa oricărei cantităţi. Trăind într-o lume materială, omului i-a fost foarte greu ca să înţeleagă noţiunea de zero ca un concept.
Totuşi, matematicienii şi filozofii marilor civilizaţii ale omenirii au conceptualizat că ne-existenţa unei cantităţi reale trebuie să aibe o identitate clară, de sine stătătoare.
Probabil că în India, acum circa 4,500 de ani, se găseşte prima documentare a necesităţii existenţei cifrei zero, cu semnificaţia de gol, nimic sau absenţa a ceva ce există. Utilizând un sistem zecimal de măsuri şi greutăţi, cu submultiplii fracţionari de tipul 1/2, 1/5, 1/10, 1/20, 1/50, 1/100, ... , indienii antici au ajuns să definească o "minusculă" dimensiune liniară, o lungime egală aproximativ cu 1,704 mm, lungime pe care au denumit-o sunya, adică gol sau nimic. Această definiţie a condus la existenţa, pentru prima dată în matematică a rezultate negative sau nule, pentru că înainte de această definire, doar rezultate pozitive erau posibile.
Mult mai târziu, arabii au preluat conceptul, realizând şi primul sistem zecimal de numeraţie, aşa cum îl ştim astăzi, cu zece cifre, 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 şi 9. Zero a devenit un simbol special al sistemului zecimal primind numele de sifr, care a derivat mai apoi în toate limbile moderne, fiind, spre exemplu, cifră în limba română, ziffer în limba germană, cyfra în limba poloneză, etc..
