Sorbona
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sorbona (Sorbonne) este cea mai celebră universitate franceză şi una dintre cele mai cunoscute universităţi din lume. Situată în centrul istoric al capitalei Franţei, Sorbona poartă numele Colegiului fondat în 1257 de către Robert de Sorbon. Printre foştii ei studenţi se numără savanţi, oameni de cultură şi politicieni francezi şi străini.
Cuprins |
[modifică] Localizare
Sorbona este situată în Cartierul latin, în apropiere de Collège de France, fiind delimitată de străzile Victor Cousin şi Saint Jacques, aproape de intersecţia bulevardelor Saint Michel şi Saint Germain des Près. Accesul se face prin staţiile de metrou Luxembourg şi Cluny – La Sorbonne.
[modifică] Istoric
În secolul al XII-lea, Cartierul latin adăpostea cele mai celebre şcoli de retorică, gramatică şi filosofie. Alte asemenea şcoli erau situate în Ile de la Cité, pe colina Sainte-Genviève, la mănăstirea Saint-Victor şi pe podurile Senei. Dintre toate, excelează şcoala catedralei Notre-Dame. După modelul ghildelor şi al breslelor medievale, aceste şcoli se reunesc în breasla profesorilor sau a magiştrilor, organizaţie care va purta numele generic de universitas magistrorum, care acorda dreptul de practică al profesiunii de dascăl (licentia docendi). Statutele universitare sînt atestate din 1209. Aşadar, Universitatea pariziană este, în ordine cronologică, a doua universitate din lume după Universitatea din Bologna. Sediul Universităţii din Paris se afla pe celebra rue du Fouarre. Pentru a răspunde nevoilor studenţilor săraci, diverşi binefăcători au avut iniţiativa fondării colegiilor universitare. Un astfel de colegiu este fondat în 1257 de către Robert de Sorbon (1201-1274), magistru-regent în [teologie] şi confident al regelui Ludovic al IX-lea. Scopul aşezămîntului este acela de a oferi cazare şi resurse materiale pentru studenţii sosiţi la Paris din toată lumea creştină. Regele îi dăruieşte cîteva case pe care le pune la dispoziţia studenţilor săraci. Colegiul primeşte acordul pontifului de la Vatican în 1259 (acord reînnoit în 1268). În timp, numele Colegiului ajunge să desemneze întreaga Universitate din Paris. În secolul al XIV-lea, Colegiul Sorbonei intră într-un declin relativ, care continuă de-a lungul Renaşterii. Începînd din 1530, primatul cultural este deţinut de Colegiul Regal (Collège Royal), înfiinţat în 1530 de Guillaume Budé, actualul Collège de France. Profesorii Sorbonei se opun ideilor de început al modernităţii, în special Descartes şi Leibniz. Între 1635 şi 1642 se construieşte Capela Sorbonei, care va adăposti mormîntul celebrului prim-ministru al [[Franţei] sub Ludovic al XIII-lea, cardinalul Richelieu, . Capela este une dintre cele mai frumoase piese arhitecturale ale complexului Sorbonei. Sorbona intră din nou în declin în timpul Revoluţiei Franceze. Din 1791, Sorbona nu mai primeşte studenţi, lăsînd Şcolii Normale Superioare (Ecole Normale Supérieure) locul de frunte între aşezămintele academice pariziene. Revine în prim plan abia în 1821. Sorbona cunoaşte un avînt deosebit după cel de-al Doilea Război Mondial.
[modifică] Surse
- DRIMBA, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, Bucureşti, 1990, vol. 3, pp. 129-151.
[modifică] Legături externe
- Sorbona
- Universitea Panthéon-Sorbonne - Paris I
- Universitea Sorbonne Nouvelle - Paris III
- Universitea Paris-Sorbonne - Paris IV
- Universitea René Descartes - Paris V
- Ecole Pratique des Hautes Etudes
- Ecole Nationale des Chartes
- Istoria universităţilor din Paris
- Bula papală referitoare al Universitatea din Paris (1231)
- Imagini video referitoare al ocuparea Sorbonei în martie 2006
- Comunicate al Comitetului de ocupare al Sorbonei în exil (martie 2006)
- Comunicat al Comitetului de ocupare al Sorbonei în exil (iunie 2006)
