SECAM
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
SECAM este un acronim pentru « SÉquentiel Couleur À Mémoire » (forma « Séquentiel couleur avec mémoire » este greşită) - este o normă de codare a semnalului video color, inventat de francezul Henri de France (1911-1986) şi aplicat în emisuni de televiziune din 1967. Este destinat formatelor video de 625 linii/50Hz. Sistemul SECAM a fost folosit în Franţa, ţările socialiste din estul Europei, fosta URSS şi în Orientul Mijlociu. Există şi norme de difuzare specifice, notate cu literele L/L', B/G şi D/K sau K', prezentate în lista de mai jos:
- SECAM L/L : Franţa.
- SECAM B/G : Grecia, Iran, Egipt, Arabia Saudită, Libia, Maroc, Algeria, etc.
- SECAM D/K : Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Fosta URSS / C.S.I., etc.
[modifică] Principiul
Spre deosebire de normele NTSC şi PAL, la care cele două semnale de culoare (U=R-Y şi V=B-Y) se transmit simultan, în modulaţie de fază, la norma SECAM se transmite doar un semnal de culoare odată şi se foloseşte din linia precendentă informaţia despre cealaltă culoare. Pentru stocarea aceastei informaţii se foloseşte un dispozitiv analogic de memorare (delay line). Durata unei linii este de 64 μs. Datele pentru culoare se transmit în modulaţie în frecvenţă, ceea ce dă o mai bună stabilitate a culorilor emisiunilor TV.
Dealtfel, PAL şi SECAM sunt doar nişte standarde pentru subpurtătoarea de culoare, folosite în conjuncţie cu mai vechile standarde pentru semnalele de bază monocrome. Numele acestor standarde sunt litere ca M, B/G, D/K şi L. Aceste standarde sunt mult mai importante pentru compatibilitate decât subpurtătoarele semnalului color. Ele diferă prin modulaţie AM sau FM, polarizarea semnalului, banda de frecvenţă etc. De exemplu, un receptor TV de tip PAL D/K poate primi un semnal SECAM D/K (chiar dacă se va vedea doar alb-negru), în timp ce acesta nu va putea să decodeze sunetul unui semnal PAL B/G.
[modifică] Problemele cu standardul SECAM
Spre deosebire de PAL sau NTSC, acest semnal nu poate fi editat cu uşurinţa la forma sa nativă. Deoarece foloseşte modulaţia în frecvenţă, sincronizând două semnale SECAM nu va rezulta un semnal SECAM valid ca şi în cazul PAL sau NTSC. Din acest motiv, pentru a imbina două semnale SECAM, ele trebuie demodulate. Semnalele demodulate sunt astfel îmbinate şi apoi modulate din nou. De accea, post-producţia se face adesea în standardul PAL, iar rezultatul se encodeaza în SECAM în momentul transmiterii semnalului. Din acest motiv, unele ţări care iniţial foloseau standardul SECAM, trec la PAL.
Aparatele video digitale sau DVD player-ele nu acceptă semnal analogic SECAM. Pentru a scăpa de acest inconvenient, începând cu anul 1980, majoritatea echipamentelor video din Europa folosesc conectoare SCART, permiţând astfel transmiterea semnalelor RGB între echipamente. Acest lucru elimină problemele cauzate de diferenţele între standardele PAL, SECAM, şi NTSC.