Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions Peninsula Arabică - Wikipedia

Peninsula Arabică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Peninsula Arabică
Extinde
Peninsula Arabică

Peninsula arabică (în limba arabă: شبه الجزيرة العربية) este o peninsulă în Asia de sud-vest în punctul de întâlnire al Africii cu Asia, fiind predominant deşertică. Peninsula arabică este o regiune importantă a Orientului Mijlociu, şi joacă un rol geopolitic important datorită rezervelor sale de petrol şi gaze naturale.

Coastele peninsulei se mărginesc, la vest, de Marea Roşie şi Golful Aqaba; la sud-est, Marea Arabiei (parte a Oceanului Indian); şi la nord-est de Golful Oman, Strâmtoarea Hormuz, şi Golful Persic.

Limita sa nordică este definită de zona de coliziune Zagros, o regiune muntoasă unde se întâlnesc plăcile tectonice ale Arabiei şi Asiei. Din punct de vedere geografic, se mărgineşte cu Deşertul Sirian, fără să existe o linie clară de demarcaţie.

Din punct de vedere politic, Peninsula Arabică e separată de restul Asiei de graniţele nordice ale Arabiei Saudite şi Kuwaitului. Următoarele ţări sunt considerate o parte a Peninsulei Arabice:

Cu excepţia Yemenului, aceste ţări sunt printre cele mai bogate din lume pentru populaţia lor redusă, datorită rezervelor mari de hidrocarburi.

[modifică] Istoria

Arabia Saudită acoperă cea mai mare parte a peninsulei. Cea mai mare parte a populaţiei peninsulei locuieşte în Arabia Saudită şi în Yemen. Peninsula conţine cele mai mari rezerve de petrol din lume. Aici se află oraşele sfânte ale islamului, Mecca şi Medina, ambele în Arabia Saudită. EAU şi Arabia Saudită sunt din punct de vedere economic cele mai bogate din regiune. În Qatar, o mică peninsulă în Golful Persic, pe peninsula mai mare, emite cunoscuta televiziune de limbă arabă Al Jazeera. Kuwait, la graniţa cu Irak, a fost revendicat ca fiind o provincie irakiană şi a fost invadat de Saddam Hussein în timpul primului Război din Golf; este o ţară importantă din punct de vedere strategic, fiind una din principalele baze de pregătire ale forţelor coaliţiei în timpul invaziei Irakului din 2003.

Peninsula este considerată locul de origine al popoarelor proto-semitice, strămoşi ai tuturor popoarelor semitice — akkadienii, arabii, asirienii, evreii, etc. Din punct de vedere lingivstic, peninsula a fost leagănul limbii arabe (răspândită şi dincolo de peninsulă de religia islamică în timpul expansiunii islamului începând cu secolul VII d. Hr. deşi unele populaţii mai mici încă vorbesc limbi semitice, precum mehri sau shehri, rămăşiţe ale unei familii lingvistice de mare importanţă în trecut, când regatul Saba era înfloritor în partea sudică a peninsulei (Yemenul şi Omanul modern).

[modifică] Geografia

Din punct de vedere geologic, regiunea ar trebui denumită Subcontinentul Arabiei deoarece se află situat pe o placă tectonică proprie, Placa Arabiei, care se deplasează constant la nord-est, depărtându-se de Africa (formând Marea Roşie) şi la nord-est în Placa Eurasiei (formând Munţii Zagros).

Peninsula e formată din:

  1. un platou central, cu văi fertile şi păşuni folosite pentru creşterea oilor şi a altor animale.
  2. mai multe deşerturi, Nefud în nord; Rub' Al-Khali sau Marele Deşert al Arabiei, deşert similar Saharei; şi între ele, Deşertul Dahna.
  3. coaste uscate sau mlăştinoase cu recife de corali în partea dinspre Marea Roşie
  4. lanţuri muntoase, majoritatea paralele cu Marea Roşie, la capătul vestic (ex. Provincia Asir) şi sud-estic (Oman). Cel mai înalt vârf, Jabal Al-Nabi Sho'aib din Yemen, are 3666 m înălţime.

Arabia are puţine lacuri sau râuri permanente. Apa este drenată de cursuri temporare, numite wadi, care sunt uscate, cu excepţia sezonului ploios. Pânza de apă freatică este însă prezentă sub cea mai mare partea a peninsulei, şi acolo unde iese la suprafaţă se formează oaze (ex. oazele Al-Hasa şi Qatif) şi permite practicarea agriculturii. Climatul este extrem de cald şi de arid, iar peninsula nu are păduri, şi viaţa sălbatică este adaptată condiţiilor de deşert.

Un platou cu o înălţime de peste 800 m se întinde peste cea mai mare parte a Peninsulei Arabice. Platoul coboară spre est, de la înălţimile masive de-a lungul coastei Mării Roşii către apele puţin adânci ale Golfului Persic. Interiorul este caracterizat de cuestas şi văi, drenate de un sistem de wadi. O semilună de deşerturi de nisip şi pietriş se întinde către est.

Ar Rub' al Khali, cunoscut şi ca Sfertul Gol, este cea mai aridă parte a Peninsulei Arabice. Este cel mai mare deşert de nisip neîntrerupt de pe glob. Dunele de nisip de până la 40 km merg pe linia nord-est - sud-vest.

[modifică] Economia

Cea mai mare parte a Peninsulei Arabice este nepotrivită pentru agricultură, proiectele de irigaţie şi de fertilizare a solului fiind astefl esenţiale. Câmpia de coastă, îngustă, şi oazele izolate, însumând sub 1% din suprafaţă, sunt cultivate cu cereale, cafea şi fructe exotice. Creşterea caprelor, oilor şi cămilelor este foarte răspândită în regiune.

Solurile fertile din Zemen au încurajat folosirea aproape a întregii suprafeţe de pământ, de la nivelul mării până în munţi, la 3000 de metri. În zonele mai înalte au fost construite terase, pentru a uşura cultivarea recoltelor.

Extracţia şi rafinarea petrolului şi gazelor naturale reprezintă principalele activităţi industriale din Peninsula Arabică. Regiunea are de asemenea un sector al construcţiilor deosebit de activ, numeroase oraşe reflectând dezvoltarea generată de industria petrolieră. Sectorul serviciilor este dominat de instituţiile financiale şi tehnice, care, asemena sectorului construcţiilor, deservesc industria petrolieră. Meşteşugurile tradiţionale, precum ţesutul covoarelor, sunt practicate încă în zonele rurale.

Regiunile Terrei

Africa Africa Centrală · Africa Răsăriteană · Africa Nordică · Africa Sudică · Africa Occidentală
Marile Lacuri Africane · Guineea · Cornul Africii · Maghreb · Zona Mediteraneană · Orientul Mijlociu · Sahel · Africa Subsahariană · Sudan

Americile America de Nord Caraibe · America Centrală · America Nordică
Marele Bazin · Marile Lacuri · Marile Câmpii · America Latină · Pacificul de Nord-Vest · Coroana Pacificului
America de Sud Statele Andine · Guiana · America Latină · Patagonia · Coroana Pacificului · Conul Sudic

Eurasia Asia      Asia Centrală · Asia Răsăriteană · Asia Nordică · Asia Sudică · Asia de Sud-Est · Asia de Sud-Vest
Anatolia · Peninsula Arabică · Caucazul · Orientul Îndepărtat · Indiile Răsăritene · India · Levantul · Orientul Mijlociu · Orientul Apropiat · Coroana Pacificului · Siberia
Europa      Europa Răsăriteană · Europa de Nord · Europa de Sud · Europa de Vest
Balcanii · Regiunea Baltică · Benelux · Insulele Britanice · Caucaz · Europa Centrală · Zona Mediteraneană · Ţările Nordice · Scandinavia

Oceania Australasia · Melanezia · Micronezia · Polinezia
Coroana Pacificului

Oceane Arctic · Atlantic · Indian · Pacific · Sudic

Polii Regiunea Arctică · Antarctica

THIS WEB:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2006:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu