Parotidită epidemică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Parotidita epidemică (cunoscută şi ca oreion sau infecţie urliană) este o boală transmisibilă acută, ce se manifestă prin febră, inflamarea şi tumefierea glandelor parotide. Agentul etiologic este un virus cu dimensiuni de 150-200 milimicroni. Provoacă boala numai la om şi experimental la maimuţă. Se cultivă pe ou embrionat şi culturi de ţesuturi. Modul de transmitere este prin contact cu bolnavul (picăturile Flügge) şi excepţional prin obiecte recent contaminate. Boala se poate vindeca prin eliminarea virusului, care este posibil prin grandele afectate, în special prin salivă.
Virusul urlian este sensibil la căldură (la 55°C se inactivează în 20'). Razele ultraviolete îl distrug la 4°C. Timp de 20' sub acţiunea formolului 0,25 %, virusul se inactivează fără a pierde puterea antigenică. Rezistă în picăturile de salivă răspândite de bolnav până la uscare.