Pact de neagresiune
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Un pact de neagresiune este un tratat între două sau mai multe state, care consimţesc să evite războiul sau conflictul armat între ele chiar dacă acestea luptă împotriva altor state, sau una dintre ele se luptă cu aliaţii celeilalte.
Cel mai cunoscut este Pactul Molotov-Ribbentrop din 1939 între Uniunea Sovietică şi Germania Nazistă, care a durat până la invazia germană a Uniunii Sovietice din 1941 prin Operaţiunea Barbarossa. Aceste ţări au promis să nu se atace reciproc şi, de asemenea, au semnat o serie de înţelegeri secrete cu privire la împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. În timp ce restul lumii era în stare de şoc, Hitler a atacat Polonia. Marea Britanie a intervenit pentru a-şi îndeplini obligaţiile alianţei cu Polonia, şi i-a dat lui Hitler un ultimatum: dacă acesta nu-şi retrăgea trupele în următoarele două zile, Marea Britanie urma să declare război Germaniei.
Exemple de astfel de pacte în istorie:
- Pactul Molotov-Ribbentrop 1939
- Pacea de la Callias ~450 î.Hr.
În timpul negocierilor dintre Statele Unite şi Coreea de Nord din 2003, Coreea de Nord s-a oferit să renunţe la programul său nuclear dacă ambele părţi semnau un pact de neagresiune (împreună cu alte condiţii).
 |
Acest articol care tratează probleme legate de justiţie este deocamdată un ciot. Poţi ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
[modifică] Vezi şi
- Relaţiile dintre Statele Unite şi Coreea de Nord
- Agresiune armată
