Păcală şi compania
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Desenele animate ale caricaturistului Aurel Petrescu s-au născut sub influenţa celor americane şi franceze din acea epocă. Realizate majoritar cu tehnica mixtă a desenului clasic şi a cartoanelor decupate, personajele sale se mişcau simplu, doar din articulaţii, ceea ce îi făcu pe unii comentatori maliţioşi ai epocii să spună că desenele lui Petrescu ar trebui să se numească "articulate", nu animate. Din păcate, absolut toate desenele sale sunt considerate pierdute astăzi, fiind distruse datorită ignoranţei şi a trecerii timpului. Cu toate acestea, presimţind parcă destinul tragic al peliculelor sale, Aurel Petrescu a creat un album cu 240 de fotograme, ceea ce a permis cercetătorilor să-şi facă o idee asupra creaţiei sale. La unele dintre ele se observă şi pista sonoră, aşadar producţia sa a continuat şi după introducerea sunetului în filme.
S-au stabilit un număr de circa 70 de pelicule de animaţie care-i aparţin. Unele sunt independente, altele au reprezentat reclame pentru diferite companii.
Cuprins |
[modifică] Păcală, motanul şi peripeţiile lor
"Păcală în lună" (premiera pe 4 aprilie 1920) şi Motanul în lună (1926). O confortabilă navă cosmică pluteşte peste mări şi ţări, dincolo de polul nord, către straniile peisaje selenare. La bord, căpitanul scrutează zările cu ajutorul unui ochean. Astfel, el vede podul de la Cernavodă, catedrala Notre Dame, un peisaj polar, Colosseumul din Roma, palatul Ligii Naţiunilor, un mare port maritim şi altele. Pentru a-şi duce personajele în Lună, Aurel Petrescu a inventat aparate de zbor, care mai de care mai curioase. Putem vedea zeppeline şi rachete, un fel de elicopter sub forma unui tramvai aerian sau o navă interspaţială cu elicea în funcţiune. Personajele din Lună sunt la fel de stranii: un cocoş cu cap de elefant şi un elefant cu cap de cocoş, o barză cu cap de porc, un câine cu cap de raţă. "Păcală în lună" a fost realizat la casa de producţie "Soarele" a germanului Erich Pommer, cu ajutorul inginerului chimist Constantin Ionescu-Cioc şi al operatorului Constantin Ivanovici, filmul având o lungime de circa 30 de metri.
"Păcală amorezat". Din acest film există patru capete de plan din album şi câteva cadre publicate în 1925, în revista "Cinema". Aspectul lui Păcală este oarecum curios, părând a fi desenat după o marionetă sau o păpuşă de celuloid, ceea ce a dus la concluzia că Aurel Petrescu a folosit aici tehnica cartoanelor decupate. Însuşi autorul menţionează că personajul "se decupează, având grijă de a-l descompune, astfel că obţinem membrele separat".
[modifică] Bărbatul de la Adam până astăzi şi Femeia de la Eva până în zilele noastre
Bărbatul de la Adam până azi, mai mult ca sigur, cuprinde fotogramele ce reprezintă diferite chipuri de bărbaţi, în ţinută modernă de gală, în chip de Bachus sau sultan, de umil funcţionar într-o gară sau de cititor al "Gazetei raiului", într-un colţ de paradis.
Femeia de la Eva până în zilele noastre conţine chipuri şi siluete de femei în atitudinile cele mai diferite, seducătoare, graţioase şi puţin ridicole, alungându-şi plictiseala prin staţiunile la modă sau purtând într-o mână puternică un steag pe care scrie "VREM!".
[modifică] Ciclul D-ale zilei, Proverbe ilustrate, Capete, figuri politice
Ciclul D-ale zilei era un fel de oglindă a societăţii actuale. Seria a treia, cel puţin, intitulată "Politică-Modă-Finanţe-Import-Export" conţine capete de plan referitoare la criză, la traficul de valută, la prohibiţia alcoolului în Statele Unite şi la contrabanda cu acesta, la crahurile bancare şi la victimele lor.
Capete, figuri politice erau caricaturi ale politicienilor vremii, desenate în stilul în care apar şi în grafica satirică a lui Aurel Petrescu din "Universul". Îi putem observa pe Alexandru Averescu, Ion Mihalache, Iuliu Maniu sau Ion I. C. Brătianu. În album există şi un fel de variantă a lor, care aparţine poate unui film de "capete de expresie", cu titlul "Se cunoaşte după...". Sunt surprinse aici, într-adevăr, cocheta, omul de petrecere, poetul, negustorul, savantul, funcţionarul, în expresii şi atitudini ce-i caracterizează şi permit să fie recunoscuţi.
[modifică] Reclame
În album există peste o sută de capete de plan cu fotograme din reclame, executate pentru circa 30 de clienţi. Modurile de prezentare diferă, de la animaţia elementară a materialului publicitar, la animaţii ample.
Fabricile Hess şi Stollwerck sunt doar reamintite publicului consumator prin prezentarea emblemelor lor binecunoscute. Pentru conservele Griviţa, o cutie purtând eticheta cu marca fabricii era considerată suficientă. Totuşi, pentru ciocolata cu acelaşi nume, Aurel Petrescu realizează un mic film, cu un personaj care, consumând ciocolata recomandată, capătă o forţă extraordinară (asemeni lui Popeye) şi învinge într-un meci de box un adversar redutabil. Pentru magazinele Solavici şi tricotajele Monica, reclamele sunt multe, variate, dar fără o realizare artistică deosebită. Prezentarea ciorapilor era făcută după modelul american, de către diferite girls, iar manechinele aveau uneori chipul Giocondei.
Multe reclme aduc pe peliculă personaje cunoscute din filmele lui Petrescu sau ale altora. În afară de Păcală, o revedem pe iubita lui, în multe reclame pentru aţa şi bumbacurile C + B; motanul apare în reclamele pentru vopsele Gallus; Mickey şi Minnie Mouse folosesc şi ei aceleaşi bumbacuri, iar femeia cochetă din filmul "Femeia de la Eva până în zilele noastre" poartă mătăsurile Gallia. Cele mai inspirate reclame sunt cele pentru vinuri. Astfel, zeul Bachus, încununat cu lauri, porneşte din proprie iniţiativă să viziteze Pivniţele imperiale.
Din relatările contemporanilor (Ion Cosma, Doamna Petrescu), s-a mai aflat de existenţa a alte două reclame: Mott (o sticlă de şampanie căreia îi sare dopul şi prin spuma formată apare cuvântul emblemă al fabricii) şi "Radio cu trei lămpi" (pe un aparat de radio erau aşezate trei lămpi de gaz care începeau să danseze în ritmul unei melodii).
Apariţia, de prin 1925, a desenelor americane variate şi ieftine, a ridicat ştacheta publicului, care a devenit mai exigent. Acest lucru l-a determinat pe Aurel Petrescu să se îndrepte către filmul artistic ("Dinu şi Rodica", "Păcală şi Tândală la Bucureşti", 1926, ambele în regia sa) şi cel documentar, cu unele recidive în lumea desenului animat, în 1927 (vezi filmografia de mai jos).
În 1947, Aurel Petrescu s-a străduit să obţină sprijin oficial pentru realizarea unor filme de animaţie după basmele lui Ion Creangă: "Punguţa cu doi bani" şi "Capra cu trei iezi". Din ultimul film s-au păstrat doar fragmente ale încercărilor sale (capra şi iezii pe prispa casei, joaca iezilor).
[modifică] Filmografia desenelor animate ale lui Aurel Petrescu
- 1921 - Păcală pe Lună, "comedie bufă cu desene animate"
- 1923 - D-ale zilei I
- 1923 - D-ale zilei II
- 1925 - Păcală amorezat
- 1926 - Motanul în lună
- 1926 - D-ale zilei III: Politică-Modă-Finanţe-Import-Export
- 1927 - D-ale zilei IV
- 1927 - Proverbe ilustrate
- 1927 - Capete, figuri politice
- 1927 - Bărbatul de la Adam până astăzi
- 1927 - Femeia de la Eva până în zilele noastre
- 1947 - Punguţa cu doi bani (în stadiul de proiect)
- 1947 - Capra cu trei iezi (neterminat)
| Personaje din desenele animate româneşti |  |
||
|---|---|---|---|
| Omuleţul lui Gopo • Miaunel şi Bălănel • Buldogul Manole • Motanul Pusy • Maimuţoiul Monk • Ionuţ • Lupul Volf Puiul cu chitara • Mihaela şi Azorel • Temerarii de la scara 2 • Haplea • Păcală şi compania (A. Petrescu) • Pin-Pin Şoriceii muşchetari • Penelopa şi Ulise • Pătrăţel şi Pata de cerneală • Roboţel şi Creionel • Pic şi Poc • Formica Oache, Scăpărici şi Omide • Cei trei prieteni • Robinson Crusoe şi prietenii săi • Eroii misiunii spaţiale Delta Bobo • Dixy şi Doby • Personajele din "Novăceştii" • Personajele din "Aventuri submarine" Articol principal: Filmul românesc de animaţie |
|||
