Nishida Kitaro
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nishida Kitaro (1870-1945), filozof japonez care a folosit metodele filozofiei occidentale ca mijloc de articulare a operei Zen.
Născut în apropiere de Kanazawa este fiul unui profesor şi a unei mame adepte a şcolii Jodo (Budismul Ţării Pure). Cu toate că nu a fost un adept al nici uneia dintre şcolile filozofie occidentale, Nishida este influenţat în concepţiile sale de Hegel, filosof a cărui operă a aprofundat-o în timpul studiilor la Universitatea din Tokyo. Angajat profund în meditaţia vieţii, el afirma în jurnalul său: “Voi fi un cercetător al vieţii. Zen înseamnă muzică, Zen înseamnă artă, Zen înseamnă mişcare…”. Nishida, considerat cel mai mare filozof japonez al acestui secol, a căutat mijloacele cu care să rezolve problema care l-a preocupat de-a lungul întregii sale vieţi: găsirea unui cadru conceptual pentru experienţa furnizată de Zen.
[modifică] Bibliografie
- Diané Collinson şi Robert Wilkinson, “Mic dicţionar de filozofie orientală”, Editura Nemira, 1999 (colecţia “Dicţionarele Nemira”, coordonată de Dana Moroiu)
