Literatură de popularizare a ştiinţei
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina". |
Gen literar aflat la graniţa dintre ştiinţă şi literatură. Considerat de criticii literari ca nefiind literatură şi ignorat de majoritatea oamenilor de ştiinţă, acest tip de literatură este de o importanţă covârşitoare penutru asigurarea unui contact cu ştiinţa publicului larg, în special copiilor.
De multe ori literatura de popularizare a ştiinţei, în special cea adresată copiilor, îmbracă forme narative, prezentând subiectul sub forma unor povestiri cu un caracter umoristic, capabile să atragă şi să stimuleze atenţia cititorului. Alte ori, literatura de popularizare ştiinţifică se prezintă sub forma unui documentar istoric sau sub formă de biografie, îmbinând informaţiile ştiinţifice cu cele din viaţa descoperitorilor sau cu detalii comice despre modul cum a avut loc descpoperirea.
Domeniile ştiinţifice cele mai reprezentate în cărţile publicate în românia au fost chimia, biologia, biochimia şi domeniile înrudite cu acestea. O activitate deosebită de prolifică au avut Nicolae Cajal în domeniul viruslogiei şi Axente Sever Banciu în domeniul chimiei.
Autori români de literatură de popularizare a ştiinţei:
- Ştefan S. Nicolau
- Nicolae Cajal
- Radu Iftimovici
- Axente Sever Banciu
- Solomon Marcus
- Horia-Roman Patapievici
- Victor Laiber
Autori străini de literatură de popularizare a ştiinţei:
- Isaac Asimov
- Richard Dawkins
- Stephen Hawking
- Stephen Jay Gould
- Brian Greene
- George Gamow
- Heinz Haber
- Matt Ridley
- Oliver Sacks
- Carl Sagan
- Richard Feynman
 |
Acest articol despre literatură este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
