Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions Karakorum - Wikipedia

Karakorum

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol se referă la Muntii Karakorum vezi şi oraş purtând acelaşi nume; Karakorum din Mongolia.
Regiunea centralâ a munţilor cu 8000 m altitudine
Extinde
Regiunea centralâ a munţilor cu 8000 m altitudine

Geografie

Karakorum-Gheţar 1856
Extinde
Karakorum-Gheţar 1856

Aceşti munţi înalţi se găsesc între regiunile: Pamir la nord est, Kunlun Shan la est, Himalaya la sud, fluviul Hunza şi Hindukush la vest. Munţii au o lungime de ca. 500 km îtinzându-se în vestul Chinei, nordul Indiei, şi nord-estul Pakistanului, orientarea lanţului muntos fiind pe direcţia nord-vest şi sud-vest. Lanţurile paralele a munţilor se dosebesc mai ales prin înălţimea diferită. Linia de despărţire a munţilor spre Kun-Lun este realizată prin Pasul-Karakorum (5.575 m) şi spre nord continuată prin Jarkend, despărţirea de Hindukush prin Pasul-Khunjerab (4.934 m). În nord munţii sunt delimitaţi prin fluviul Shaksgam, în est şi sud prin Shyok (care mai jos este denumit fluviul Indus). De regulă sunt consideraţi munţii Batura din vestul văii Hunza ca o regiune ce aparţine de Karakorum cu toare că din punct de vedere geografic aparţine de Hindukush.

Munţi şi gheţari

Muntele al doilea ca înălţime pe glob: K2(8.611 m) în Karakorumul-central
Extinde
Muntele al doilea ca înălţime pe glob: K2(8.611 m) în Karakorumul-central
K2 (8.611 m) vedere de pe  Konkordia
Extinde
K2 (8.611 m) vedere de pe Konkordia
Gasherbrum II (8.035 m), bază alpină (loc de popas şi depozit de rezerve) 5.900 m înălţime
Extinde
Gasherbrum II (8.035 m),
bază alpină (loc de popas şi depozit de rezerve) 5.900 m înălţime

Generalităţi

Patru piscuri din Karakorum ating înălţimea de 8000 de m şi anume: K2 (Chogori/Mount Godwin Austen) 8.611 m, Gasherbrum I (Hidden Peak) 8.068 m, Broad Peak (Falchen Kangri) 8.047 m, Gasherbrum II 8.035 m. Înălţimea relativă (dintre munte şi vale) sunt uneori în sud-vest extrem de mari (5500 m), în nord-est această înălţime este mai mică (1200-1500 m) fiind zona de trecere a munţilor spre podiş Xinjiang şi Tibet. În Karakorum se găsesc cei mai mari gheţari de pe glob, neţinând seama de regiunile polare şi Patagonia, astfel sunt gheţarii: Baltoro şi Hispar în Pakistan şi gheţarul Siahen în India.

Lanţul Muztagh

Cel puţin din punct de vedere optic lanţul muntos principal din Karalorum este numit „Muztagh“. Prin urmare partea centrală din Karakorum cu munţi peste 8000 de m altitudine fiind numiţi Baltoro Muztagh. Spre sud în direcţia Ladakh se alătură Siahen Muztagh, Rimo Muztagh şi Saser Muztagh, sore vest şi nord-vest Panmah Muztagh, Hispar Muztagh, pe partea văii Hunza Batura Muztagh. Munţii principali care este un punct de atracţie pentru alpinişti sunt: K2 (Baltoro), Teram Kangri I (7.464 m), Mamostong Kangri I (7.516 m) şi Saser Kangri I (7.672 m), bzw., spre vest, nord-vest: Ogre (alias Baintha Brakk, 7.285 m), Distaghil Sar (7.885 m) şi Baturamauer I (7.794 m).

Micul Karakorum

Lanţului principal muntos se alătură în sud-vest în parte munţi înalţi cu gheţari mari dintre care putem aminti: Rakaposhi (7.788 m) şi Haramosh (7.409 m) de asemenea Masherbrum şi Chogolisa. Acest lanţ muntos este numit "Micul Karakorum".

Munţi

  • K2 (Chogori/Mount Godwin Austen) - (8.611 m)
  • Gasherbrum I (Hidden Peak) - (8.068 m)
  • Broad Peak (Falchen Kangri) - (8.047 m)
  • Gasherbrum II - (8.035 m)
  • Gasherbrum III - (7.952 m)
  • Gasherbrum IV - (7.925 m)
  • Distaghil Sar - (7.885 m)
  • Masherbrum - (7.821 m)
  • Baturamauer I - (7.794 m)
  • Saser Kangri I - (7.672 m)
  • Chogolisa - (7.665 m)
  • Mamostong Kangri I - (7.516 m)
  • Teram Kangri I - (7.464 m)
  • Gasherbrum V - (7.321 m)
  • Ogre (alias Baintha Brakk) - (7.285 m)
  • Muztagh Tower - (7.273 m)

Cumpăna apelor şi clima

Acest lucru (cumpăna apelor ) l-au observat deja în 1856 cercetătorii munţilor Asiei care erau şi fraţi Robert şi Hermann von Schlagintweit. Karakorum fiind în parte cumpăna apelor între regiunea superioară a Indului (spre Oceanul Indian şi bazinul-depresiune fără scurgere Tarim. Clima regiunii este de asemenea influenţată de Karakorum, în sud-vest prin precipitaţiile frecvente în zonele (verzi) mai joase ale Pakistanului şi regiunea superioară a Indului, ca şi în zonele mai înalte cu gheţari. în nord-est însă întâlnim a climă uscată fiind aproape o regiune de deşert, precipitaţiile rare determină faptul mărimii mai reduse a gheţarilor.

Integrarea regiunii

Din punct de vedere politic Karakorum aparţine aproape complet regiunii Kaşmir disputat între India şi Pakistan. În prezent aparţine Kaşmirul în mare parte Pakistanului şi anume zona de nord-vest, pe când Indiei partea de sud-est, iar pe Valea Shaksgam are pretenţii China.

Istoric

Coloniştii englezi au atras atenţia lumii occidentale asupra regiunii. Primele măsurători ale lui T. G. Montgomery 1856 care denumeşte K2 după ordinea înălţimii relative (vizuale).

THIS WEB:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2006:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu