Gheorghe Enescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gheorghe Enescu (n. 7 ianuarie 1932 — d. 27 februarie 1997). S-a născut în comuna Tâmna, judeţul Mehedinţi. A absolvit cursurile Liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti în 1952 şi Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti în 1957. Imediat după absolvirea facultăţii este reţinut ca asistent la Catedra de Istorie a Filosofiei şi Logică. În 1962 obţine doctoratul la Universitatea „Lomonosov” din Moscova cu teza Problema adevărului în logica formală. A publicat opt cărţi şi peste patruzeci de studii şi articole de specialitate. A tradus lucrări ale unor logicieni şi filosofi marcanţi. A participat la congrese internaţionale de logică şi filosofia ştiinţei. I s-a decernat Premiul „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române (1978) pentru cartea Teoria sistemelor logice. Metalogica. Profesor la Universitatea Bucureşti, Universitatea Titu Maiorescu şi Universitatea Spiru Haret, a fost titularul cursurilor de Logică generală şi Teoria sistemelor logice (Metalogica).
[modifică] Cărţi
- Introducere în logica matematică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1965.
- Logică şi adevăr, Editura Politică, Bucureşti, 1967.
- Logica simbolică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1971.
- Filozofie şi logică, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1973.
- Teoria sistemelor logice. Metalogica, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.
- Fundamentele logice ale gândirii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980.
- Dicţionar de logică, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985 (ed. a II-a, Bucureşti, 2003).
- Tratat de logică, Editura Lider, Bucureşti, 1997.
- Paradoxuri, sofisme, aporii, Editura Tehnică, Bucureşti, 2003 (volumul cuprinde cea mai mare parte a studiilor şi articolelor publicate de Gheorghe Enescu în cărţi şi reviste de specialitate).
[modifică] Articole şi studii
- Paradoxele logicii matematice, în „Cercetări Filosofice”, X, nr. 3, 1963.
- Problema nivelului de abstracţie în logica propoziţiilor, în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XII, 1963.
- Paradoxele logico-matematice şi procesul cunoaşterii, în „Revista de Filosofie”, XI, nr. 1, 1964.
- Concepţia lui Tarski despre adevăr în limbajele formalizate, în „Revista de Filosofie”, XI, nr. 6, 1964.
- Teoria carteziană a cunoaşterii în „Reguli”, studiu introductiv la René Descartes, Reguli utile şi clare pentru îndrumarea minţii în cercetarea adevărului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.
- Les lois aritmétiques de la vérité, în „Acta Logica”, VII-VIII, nr. 7-8, 1964-1965.
- Observations sur certaines problémes controversés de la logique moderne, în „Acta Logica”, IX, nr. 9, 1966.
- Axiomatica logicii propoziţiilor, în „Revista de Filosofie”, XV, nr. 2, 1967.
- Calculul axiomatic al predicatelor în „Revista de Filosofie”, XVI, nr. 1, 1968.
- Un formalisme sillogistique, în „Acta logica”, XI, nr. 11, 1968.
- Logica identităţii, în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XVII, 1968.
- Semantica logică, în vol. colectiv Limbaj, logică, filosofie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1968.
- Analiza logică a conjuncţiilor în limba română, în „Revista de filosofie”, XVI, nr. 7, 1969.
- Patru probleme ale logicii moderne, în „Revista de filosofie”, XVIII, nr. 7, 1971.
- Rudolf Carnap – filosof şi logician, studiu introductiv la R. Carnap, Semnificaţie şi necesitate, Editura Dacia, Cluj, 1972, traducere de Gh. Enescu şi S. Vieru.
- Câteva probleme ale logicii moderne, în vol. Colectiv Direcţii în logica contemporană, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974.
- Concepte şi axiomatizare, în „Revista de Filosofie”, XXVIII, nr. 6, 1979.
- Schiţă asupra dezvoltării logicii deontice, în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XXIX, 1980.
- Criză şi revoluţie în ştiinţă, în „Revue Roumaine des Sciences Sociales, Série de Philosophie et Logique”, nr. 3-4, 1981.
- Note logice în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XXXI, 1982.
- Cu privire la pseudoantinomii, în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XXXII, 1983.
- Logica şi structurile topologice, în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XXXIV, 1985.
- Raţionalitatea şi teoria jocurilor, în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XXXV, 1986.
- Natura experienţei ca temă de reflecţie, în „Revista de Filosofie”, XXXIII, nr. 4, 1986.
- Paradoxe şi contexte pragmatice, în „Revista de Filosofie”, XXXIV, nr. 6, 1987.
- Problema deciziei în logica standard, în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XXXVI, 1987.
- Teoreme de indecidabilitate în sisteme de tipul Principia Mathematica, în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XXXVII, 1988.
- Paradoxe şi decizie în sistemele deductive, în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XXXVIII, 1989.
- Identitate şi necontradicţie în logica actuală, în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XXXIX, 1990.
- Clasificarea termenilor în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XL, 1991.
- Aporiile lui Zenon, (I), (II), în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XLI, 1992, XLII, 1993,
- Analiza logică a antinomiilor kantiene (I), (II), (III), în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XLIII, 1994, XLIV, 1995, XLV, 1996)
- Antinomiile în concepţia lui Hegel, în „Analele Universităţii Bucureşti”, seria Filosofie, XLV, 1996.
[modifică] Traduceri
- Logică şi filozofie, Editura Politică, Bucureşti, 1966, ediţie îngrijită de Mircea Târnoveanu şi Gheorghe Enescu. Volumul (575 p.) cuprinde traduceri de texte fundamentale de logică şi filosofie a logicii şi matematicii.
- Logica ştiinţei, Editura Politică, Bucureşti, 1978, ediţie îngrijită de Gheorghe Enescu şi Cornel Popa. Volumul (599 p.) cuprinde traduceri de texte fundamentale de teoria şi metodologia cunoaşterii ştiinţifice.
- Rudolf Carnap, Semnificaţie şi necesitate, Editura Dacia, Cluj, 1972, traducere de Gheorghe Enescu şi Sorin Vieru.
