George Bariţ

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Statuia lui George Bariţ în faţa palatului ASTRA în Sibiu, opera sculptorului Oscar Späthe, ridicat la 13 octombrie 1912.

George Bariţ, cunoscut în timpul regimului comunist sub numele George Bariţiu (* 4 iunie 1812, Jucu de Jos, judeţul Cluj - † 2 mai 1893, Sibiu), istoric şi publicist român transilvănean, întemeietorul presei româneşti din Transilvania.

[modifică] Originea şi studiile

Gheorghe Bariţ a fost fiul lui Ioan Pop Bariţ, preot greco-catolic, şi al Anei Rafila. Studiile primare le-a efectuat la şcoala unitariană din Trascău (azi Remetea, judeţul Alba) între 1820-1824. A urmat apoi Gimnaziul la Blaj şi studiile liceale la Liceul Piariştilor din Cluj, la secţia umanioare şi filosofie, iar apoi Facultatea de Teologie la Blaj între 1831-1835. Mediul Bisericii Române Unite cu Roma a jucat un rol hotărâtor în formarea intelectuală a lui George Bariţ. Atât tatăl, cât şi bunicul său au fost preoţi greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru cariera didactică, începând prin a preda la liceul comercial românesc din Braşov.

[modifică] Activitatea culturală

În anul 1838 a întemeiat la Braşov Gazeta de Transilvania, primul ziar românesc din Marele Principat al Transilvaniei. În acelaşi an a început la Blaj publicarea Foii pentru minte, inimă şi literatură, primul ziar literar românesc din toate timpurile.Difuzarea lor peste munţi era asigurată de prietenul sau librarul Iosif Romanov. George Bariţ fost una din figurile cele mai importante ale Revoluţiei de la 1848 în Transilvania. La 1861, din iniţiativa sa şi a canonicului Timotei Cipariu, a luat fiinţă Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (Astra). A fost mai întâi secretar, apoi preşedinte al Astrei. Asociaţia a editat începând cu anul 1868 revista Transilvania, pe care a condus-o între 1868 şi 1889. În această revistă a publicat numeroase articole şi studii de istorie şi politică. Colectivului redacţional al revistei Transilvania i se datorează editarea primei enciclopedii româneşti, apărută în trei volume la Sibiu, între 1898 şi 1904. George Bariţ a publicat tot la Sibiu, tot în trei volume, între 1889 şi 1891, principala sa operă, initulată "Părţi alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă". A fost membru fondator al Societăţii Literare Române (1866), precursoarea Academiei Române. În anul 1893 a devenit preşedinte al Academiei Române.

[modifică] Opera

Cuvântare scolasticească la ecsamenul de vară în Şcoala românească din Braşov şi Cetate, 1837
Deutsch-Rumänisches Wörtebuch, Dicţionariu român-german, 1853-1854
Dicţionariu românesc-unguresc, Magyar-román szótar, 1869
Părţi alese din istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, I-III, Sibiu, 1889-1891
Două drame familare, teatru, 1891

[modifică] Referinţe bibliografice

Ştefan Pascu, Dumintru Suciu ş.a., "George Bariţ şi contemporanii săi", 10 vol., Editura Minerva, Bucureşti, 1983-2003.
Fişa biobliografică a autorului în Dicţionarul scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Alexandru Sassu, Editura Fundaţiei Culturale Române, 1995
Cristian Romano - Iosif Romanov ,librar,editor şi tipograf din Bucuresti secolul al XIX lea ,Anuarul Arhivelor Municipiului Bucuresti nr.1/1996 .