Privacy Policy Cookie Policy Terms and Conditions Forurile Imperiale - Wikipedia

Forurile Imperiale

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Harta forurilor
Extinde
Harta forurilor

Forurile Imperiale reprezintă o serie de pieţe monumentale construite în decursul unui secol şi jumătate (între anii 46 î.Hr. şi 113 în centrul Romei de către Împăraţii romani.

Dintre acestea însă nu face parte Forul Roman, vechea piaţă republicană, care a fost construit în Secolul al VI-lea.î.Hr. şi care a fost timp de secole centrul politic, religios şi economic al oraşului. În ciuda existenţei a încă multor clădiri şi a reconstrucţiei celor mai vechi şi în ciuda multor monumente care îl înfrumuseţau, Forul Roman nu şi-a mai păstrat caracterul unitar. Sub Iuliu Cezar şi August au avut loc construcţia Bisericii Giulia şi refacerea Bisericii Emilia, care delimitau laturile lungi ale pieţei şi îi dădeau o anume regularitate.

Cuprins

[modifică] Forumul lui Cezar

Forumul lui Cezar cu templul lui Venus
Extinde
Forumul lui Cezar cu templul lui Venus

Iuliu Cezar a decis să costruiască o piaţă impunătoare care să poarte numele său, Forul lui Cezar, care a fost inaugurată în 46 î.Hr. (probabil încă incompletă şi terminată ulterior de August).

Spre deosebire de Forumul Roman era vorba de un proiect unitar: o piaţă cu portici laterali lungi şi în centru cu un templu dedicat lui Venus, din care Iuliu Cezar considera că descinde datorită lui Iuliu, urmaşul lui Iulia, fiul lui Enea, la dorinţa sa fiul zeiţei.

Cezar a plătit din proprii bani terenurile pe care trebuia înălţat noul monument. În plus a dispus modificarea orientării tradiţionale şi seculare a Curia, sediul Senatului, care primise sarcina de a îl reconstrui după distrugerea sa într-un incendiu, astfel incât să se adapteze la aceea a noului Forum care îi purta numele.

Noua piaţă relua modelul porticilor costruite în interiorul templelor pe care cei mai importanţi şi influenţi oameni politici din ultimul secol al Republicii le-au ridicat în zonă şi avea scopul pur de propagandă personală şi de obţinere a consensului. Dar evident că vecinătatea vechiului centru politic sporea mult efectul.

[modifică] Forul lui August

Forul lui Augustus cu templul lui Marte
Extinde
Forul lui Augustus cu templul lui Marte

August promisese un templu dedicat lui Marte cu ocazia bătăliei de la Filippi din 42 î.Hr., în care împreună cu Marc Antoniu îi învinsese pe ucigaşii lui Cezar şi, în felul acesta, îi răzbunase moartea. Templul este inaugurat doar după 40 de ani, în anul 2 î.Hr., fiind ridicat într-o altă piaţă monumentală, Forumul lui August.

Faţă de Forul lui Cezar, noul complex era dispus ortogonal, iar templul se sprijinea de un zid foarte vechi, conservat încă, care despărţea monumentul de cartierul Suburra. În afară de aceasta porticile aflate pe laturile lungi se deschideau în spaţii ample semicirculare acoperite, destinate adăpostirii activităţii tribunalelor.

Şi în acest caz costrucţia complexului a fost gândită cu scop de propagandă şi toată decorarea sa celebra noua eră a aurului care se inaugura cu principatul lui August.

[modifică] Templul Păcii

Sub împăratul Vespasian a fost costruită în anul 75 o altă piaţă mare, separată de Forul lui August şi cel al lui Cezar de către strada Argileto, care punea în legătură Forul Roman cu Suburra, şi aflată înspre Velia (în direcţia Coloseumului). Acest complex nu era considerat la început drept un Forum Imperial, ci doar mult mai târziu şi este cunoscut, de asemenea, drept Templul Păcii.

Chiar şi forma sa era diferită: era creată ca şi un patrulater vast încercuit de portici, cu timpul fiind inserat în porticul laturii din spate. Zona centrală nu era de fapt pavată ca şi o piaţă, ci era sistematizată ca o grădină, cu vase de apă şi piedestaluri pentru statui, care o făceau un adevărat muzeu în aer liber.

Monumentul era ridicat ca şi o sărbătorire a cuceririi Ierusalimului. Într-una dintre aule aflate în spatele porticilor a fost afişată Forma Urbis Severiana, harta din marmoră a Romei antice, creată în epoca severiana (începutul Secolului III) pe marmora care acoperea peretele, rămasă parţial până acum.

[modifică] Forul lui Nerva sau Forul de Trecere

Partea rămasă din Forul lui Nerva
Extinde
Partea rămasă din Forul lui Nerva

Domiţian a decis să unească complexele precedente şi în zona neregulată rămasă liberă între Templul Păcii, Forul lui Cezar şi al lui August în anul 98 a ridicat o altă piaţă monumentală care le lega pe toate între ele.

Spaţiul limitat, ocupat în parte de către Forul lui August şi de strada Argileto, l-a costrâns să construiască porticii laterali ca şi simple decoraţiuni ale zidurilor înconjurătoare. Templul, dedicat zeiţei Minerva (protectoarea sa) a fost ridicat în exteriorul esedrei Forului lui August, iar spaţiul rămas a fost folosit pentru o intrare monumentală (Porticus Absidata) pentru toate forumurile.

Moartea lui Domiţian datorită unei conspiraţii a făcut ca complexul, acum aproape terminat, să fie inaugurat de succesorul său Nerva de la care a luat numele de Forumul lui Nerva.
Mai este cunoscut şi ca Forumul de Trecere, din cauza funcţiei de pasaj de trecere pe care o avea.


[modifică] Forumul lui Traian

Forul lui Traian din Biserica Ulpia (dinspre nord)
Extinde
Forul lui Traian din Biserica Ulpia (dinspre nord)

Probabil că proiectele lui Domiţian erau mai ambiţioase şi poate că sub conducerea sa au început deja lucrările de îndepărtare a înălţăturii care lega Dealul Capitoliului de Dealul Quirinal şi închidea valea Forurilor în partea dinspre Câmpul lui Marte, în direcţia actualei Pieţe Veneţiene.

Proiectul a fost reluat şi terminat în anii 112-113 de Traian prin costruirea Forului lui Traian, cu ocazia cuceririi Daciei şi ale cărui decoraţiuni celebrau victoriile sale militare. Lucrările de pregătire au fost foarte complicate: a fost îndepărtată şaua muntuoasă, pentru a avea spaţiul necesar noului complex, s-a recostruit templul lui Venus în Forul lui Cezar şi s-a costruit Piaţa lui Traian.

Piaţa forumului era închisă în spate de Basilica Ulpia, cu Columna lui Traian în spate. În faţa bazilicii a fost ridicată a statuie ecvestră colosală a împăratului. Ultimul dintre Foruri era totodată cel mai mare şi majestuos.

THIS WEB:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2008 (no images)

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - bcl - be - be_x_old - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - co - cr - crh - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dsb - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - ext - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gan - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - hak - haw - he - hi - hif - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kaa - kab - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mdf - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - mt - mus - my - myv - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - quality - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - rw - sa - sah - sc - scn - sco - sd - se - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sr - srn - ss - st - stq - su - sv - sw - szl - ta - te - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu -

Static Wikipedia 2007:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu

Static Wikipedia 2006:

aa - ab - af - ak - als - am - an - ang - ar - arc - as - ast - av - ay - az - ba - bar - bat_smg - be - bg - bh - bi - bm - bn - bo - bpy - br - bs - bug - bxr - ca - cbk_zam - cdo - ce - ceb - ch - cho - chr - chy - closed_zh_tw - co - cr - cs - csb - cu - cv - cy - da - de - diq - dv - dz - ee - el - eml - en - eo - es - et - eu - fa - ff - fi - fiu_vro - fj - fo - fr - frp - fur - fy - ga - gd - gl - glk - gn - got - gu - gv - ha - haw - he - hi - ho - hr - hsb - ht - hu - hy - hz - ia - id - ie - ig - ii - ik - ilo - io - is - it - iu - ja - jbo - jv - ka - kg - ki - kj - kk - kl - km - kn - ko - kr - ks - ksh - ku - kv - kw - ky - la - lad - lb - lbe - lg - li - lij - lmo - ln - lo - lt - lv - map_bms - mg - mh - mi - mk - ml - mn - mo - mr - ms - mt - mus - my - mzn - na - nah - nap - nds - nds_nl - ne - new - ng - nl - nn - no - nov - nrm - nv - ny - oc - om - or - os - pa - pag - pam - pap - pdc - pi - pih - pl - pms - ps - pt - qu - rm - rmy - rn - ro - roa_rup - roa_tara - ru - ru_sib - rw - sa - sc - scn - sco - sd - se - searchcom - sg - sh - si - simple - sk - sl - sm - sn - so - sq - sr - ss - st - su - sv - sw - ta - te - test - tet - tg - th - ti - tk - tl - tlh - tn - to - tokipona - tpi - tr - ts - tt - tum - tw - ty - udm - ug - uk - ur - uz - ve - vec - vi - vls - vo - wa - war - wo - wuu - xal - xh - yi - yo - za - zea - zh - zh_classical - zh_min_nan - zh_yue - zu