Fania Kaplan
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fania Efimovna Kaplan (născută Roitman), 1888(?) – 4 septembrie 1918, este atentatoarea prezumtivă la viaţa lui Vladimir Ilici Lenin. Fania Kaplan s-a născut, conform propriilor declaraţii, în familia numeroasă (avea patru fraţi şi trei surori) a unor intelectuali evrei din provincia Volînia. În 1906, ca anarhistă, a încercat să comită un atentat cu bombă. A fost rănită şi mai apoi, condamnată la muncă silnică veşnică, adică pe o perioadă nedeterminată. Primii ani i-a petrecut în închisoarea de muncă grea Malţev, lângă Orel, iar mai apoi, la minele de argint de la Cita, din Siberia. În timpul detenţiei, a renunţat la anarhism şi a îmbrăţişat doctrina socialist revoluţionară. A fost eliberată după victoria revoluţiei din 1917. Familia sa emigrase în America în 1911.
Atentatul s-a petrecut pe 30 august 1918, în timp ce liderul bolşevic părăsea clădirea unei fabrici unde participase la un miting muncitoresc. Lenin a fost împuşcat, conform martorilor, de trei ori, două gloanţe rănindu-l la umăr şi la piept. Conform declaraţiilor Faniei Kaplan, ea a încercat să-l ucidă pe Lenin pentru că îl considera un „trădător” şi pentru că „… cu cât va trăi mai mult, cu atât va îngropa mai adânc ideea de socialism. Pentru zeci de ani.”
Fania Kaplan nu a fost judecată. A fost împuşcată la ora 4 dimineaţa, în data de 4 septembrie 1918, de către comandantul militar al Kremlinului, într-un garaj, cu motorul unei maşini în funcţiune. La execuţie a fost invitat şi un poet bolşevic, Damian Bednîi, ca să se „inspire din revoluţie”.
A circulat legenda lui Lenin cel blând, conform căreia victima atentatului ar fi cerut să se cruţe viaţa atentatoarei, care ar fi fost văzuta în 1932 sau chiar în 1938 în gulagul de la Solovki sau Kolîma.
Există numeroase semne de întrebare asupra vinovăţiei lui Fania Kaplan. Este de presupus că ea nu a făcut decât să ia vina asupra ei. Faptele care pledează pentru nevinovăţia ei sunt următoarele:
- Nimeni nu a văzut-o pe Fania Kaplan trăgând asupra lui Lenin. Toţi martorii interogaţi au văzut „o mână de femeie” care ţinea un pistol;
- Fania Kaplan era mioapa, în momentul atentatului nu purta ochelari, iar în conformitate cu mărturia unei colege de detenţie, era aproape oarbă;
- Toţi cei 18 martori interogaţi au spus că au auzit trei focuri de armă, iar de la locul atentatului au fost ridicate patru tuburi goale şi un pistol aruncat pe jos. La CEKA această armă a fost predată abia după trei zile. Dar în momentul când a fost arestată după atentat, Fania Kaplan avea în poşetă un pistol cu care a pretins că l-a atacat pe Lenin!
- Există unele dovezi că un anumit Protopopov, adjunctul şefului unei unităţi CEKA, ar fi participat la atentat şi ar fi fost arestat în aceiaşi zi, fiind executat o zi mai târziu;
- În 1963, când s-a încercat o redeschidere a dosarului de cercetare a tentativei de asasinat, paginile 11, 84, 87, 90 şi 94 lipseau.
Nu s-a făcut nici o încercare serioasă de cercetare a cazului. „Tentativa Kaplan” le-a oferit bolşevicilor pretextul pentru a lansa o teroare masivă la nivelul întregii ţări. Li s-a oferit posibilitatea să se răfuiască cu proaspeţii lor aliaţi şi competitori la putere, social-revoluţionarii de stânga, câştigând astfel monopolul asupra puterii.
