Enki
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ea, zeul babilonian al înţelepciunii şi cunoaşterii, creatorul primilor oameni, organizatorul şi binefăcătorul omenirii, zeu al apelor, patron al abisului acvatic şi al izvoarelor, protectorul tuturor îndeletnicirilor artizanale şi al descântecelor, fiind considerat şi vrăjitor, deoarece mesopotamienii credeau că omul a fost creat de el din argilă.
Cultul său a fost recompus după modelul zeului sumerian Enki, dar uneori era confundat cu Nudimmud sau chiar cu Oannes. Imaginat cu şuvite de apă, ţâşnind din umeri, este adesea reprezentat antropomorfic. În Asiria devine un zeu pseudoihtiomorf, semănând cu un peşte despicat, care îl înfăşoară ca o manta cu gluga peste trupul de aspect omenesc, deşi emblema cea mai frecventă era "capra-peşte" - o capra cu coadă de peşte. Era locuitor al "marelui abis", pe care asiro-babilonienii îl numeau apsu. Pământul era pentru ei un platou rotund, deasupra căruia stătea bolta cerească, pe care ei o credeau solidă. Deci omul traiă sub o semisferă goala şi întregul sistem plutea pe apele marelui abis.
În panteonul babilonian târziu, Ea (înţelepciunea maximă: eautu) împreună cu Anu (puterea legislativă: anutu) şi Enlil (autoritatea executivă: ellilutu) constituiau triada divină. Înţelepciunea lui Ea este reflectată şi în mintea înţelepţilor de dinainte de potop, care sunt consultaţi ori de câte ori universul este în impas. În ipostaza sa de protector al îndeletnicirilor artizanale, Ea este ajutat de trei maeştri divini: Ninildu (marele dulgher), Gushkinbanda (cel cu mâinile curate) şi Ninigal.
După reforma regelui babilonian Hammurabi, Ea începe să fie considerat tatăl noului zeu suprem Marduk. Conform unui mit de origine sumeriană, în calitatea sa complexa de patron al apelor, înţelepciunii, meşteşugarilor şi al omenirii întregi, era adorat ca organizator multilateral al vieţii şi al activităţii terestre. Numărul său sacru era 40.
[modifică] Referinţe
- "Enuma Eliş"
- "Gândirea asiro-babiloniană în texte", Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1975
- "Civilizaţia asiro-babiloniană", Walter Krauss, Editura Prietenii Cărţii, 1996
- "Dicţionar de mitologie generală", Victor Kernbach, Editura Albatros, Bucureşţi, 1995
 |
Acest articol legat de un subiect de mitologie este deocamdată un ciot. Poţi ajuta Wikipedia prin completarea sa! |
