Detroit, Michigan
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Detroit (Franceză: Détroit) este cel mai mare oraş din statul american Michigan, situat lângă graniţa cu Canada, în regiunea de centru-vest a Statelor Unite ale Americii. Întemeiat în 1701 de vânătorii de blănuri francezi, este astăzi un port important pe râul Detroit. Este renumit pretutindeni ca centrul tradiţional al industriei de automobile şi ca sursă importantă a muzicii pop şi disco, detalii reflectate şi de două diminutive ale oraşului, "Motor City" şi "Motown". Detroit a fost de asemenea cunoscut ca "Paris of the West" (Parisul vestului). Numele oraşului provine de la râul Detroit (în franceză Rivière du Détroit, în traducere "râul strâmtorii). Numele face aluzie la legătura făcută de acesta între lacurile St. Clair şi Erie.
În 2005, Detroit s-a clasat al 11-lea între oraşele din SUA ca populaţie, având 886.675 de locuitori; acest număr reprezintă mai puţin de jumătate din numărul maxim de locuitori din 1950; Detroit este astăzi între oraşele americane cu cea mai rapidă scădere a populaţiei urbane din ultimii 50 de ani.Iar cel mai mare inventator de un model nou de motor este domnul "Volker Sanchen" el fiind de origine Germana.
In timp ce albii constituie majoritatea în suburbii. Populaţia zonei metropolitane Detroit (oraşul împreună cu suburbiile) este de 4.488.335 locuitori, conform recensământului din 2005.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Detroit a fost întemeiat în 1701 de Antoine Laumet de La Mothe, sieur de Cadillac. La început, aşezarea de dimensiuni reduse avea drept scop facilitarea comerţului între francezi şi indienii din tribul Chippewa, din regiunea Ontario. În primul secol de existenţă, metropola de astăzi s-a dezvoltat surprinzător de lent. După incendiul care a distrus aproape complet aşezarea, puterile locale s-au folosit de ocazie pentru a reconstrui oraşul din temelii.
Infrastructura modernă pentru acele timpuri şi portul foarte activ au făcut ca multe manufacturi şi centre comerciale să îşi stabilească sediul în Detroit, care a căpătat porecla de "poarta către nord-vest".
[modifică] Demografie
Populaţia istorică | ||
---|---|---|
Recensământul din | Populaţia | %± |
|
||
1820 | 1,422 |
|
1830 | 2,222 | 56.0% |
1840 | 9,102 | 309.6% |
1850 | 21,019 | 130.9% |
1860 | 45,619 | 117.0% |
1870 | 79,577 | 74.4% |
1880 | 116,340 | 46.2% |
1890 | 205,876 | 80.0% |
1900 | 285,704 | 38.8% |
1910 | 465,766 | 63.0% |
1920 | 993,678 | 113.3% |
1930 | 1,568,662 | 36.7% |
940 | 1,623,452 | 3.5% |
1950 | 1,849,568 | 13.9% |
1960 | 1,670,144 | -9.7% |
1970 | 1,514,063 | -9.3% |
1980 | 1,203,368 | -20.5% |
1990 | 1,027,974 | -14.6% |
2000 | 951,270 | -7.5% |
Populaţia oraşului Detroit a crescut cu peste 600% în prima jumătate a secolului XX, în mare parte datorită unui aflux de imigranţi din Europa de Est şi de Sud, care au venit să lucreze în industria de automobile, aflată în plină expansiune. Conform recensământului din anul 2000, existau în oraş 951.270 locuitori, 336.428 gospodării şi 218.341 familii. Densitatea populaţiei era de 2.646,7 locuitor/km². Erau 375.096 clădiri de locuit cu o densitate medie de 1.043,6 persoane/km². În 2005, populaţia oraşului Detroit scăzuse la 886.675 locuitori, reprezentând o scădere de 6.8% faţă de cea înregistrată de recensământul din anul 2000.
[modifică] Economie
În Detroit se află cele mai mari concerne ale industriei automobilelor din lume : "Ford", "Chrysler", "General Motors", care au determinat şi dezvoltarea altor ramuri industriale (siderurgie, chimie, construcţii de maşini unelte).
În nici o altă metropolă din lume industria de autoturisme nu are o influenţă la fel de mare asupra vieţii locuitorilor săi ca în Detroit: aici, şoselele au fost marcate pentru prima dată cu vopsea albă, aici au apărut primele semafoare şi tot aici a fost săpat primul tunel subacvatic destinat maşinilor. Acest poinierat s-a datorat industriei care a transformat oraşul în capitala mondială a producţiei de automobile încă de acum o sută de ani. În Detroit îşi au sediul doi giganţi industriali de importanţă globală: General Motors (care cuprinde, printre altele, şi firma germană Opel) şi Ford. A treia putere în acest sector industrial este Chrysler.
Industria autoturismelor îi este profund îndatorată lui Henry Ford, care în 1903, a înfiinţat în Detroit prima sa firmă. De la început, fabrica sa a repurtat succese deosebite pe piaţă. Până în 1927, au fost produse 15 milioane de autoturisme din modelul Ford T.
Henry Ford a fost un inventator neobosit: în fabrica lui a fost folosită pentru prima dată o linie de asamblare. Graţie descoperirilor sale, revoluţia industrială a putut fi grăbită, iar muncitorii fabricii Ford aveau cele mai mari salarii din Statele Unite datorită talentului şi inteligenţei şefului. Din 1914, ei au beneficiat şi de zi de lucru de opt ore. Numărul tot mai mare de muncitori angajaţi de fabricile de autoturisme a asigurat oraşului resurse financiare uriaşe provenite din taxe, datorită cărora Detroit s-a putut dezvolta rapid în prima jumătate a secolilui XX. Hery Ford a mai înfiinţat şi o fundaţie care sprijină financiar construcţia de obiective de interes public, mai ales spitale, şcoli şi universităţi.
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
Primele 50 cele mai mari oraşe ale Statelor Unite ale Americii după populaţie |
---|
New York | Los Angeles | Chicago | Houston | Philadelphia | Phoenix | San Diego | San Antonio | Dallas | San Jose | Detroit | Indianapolis | Jacksonville | San Francisco | Columbus | Austin | Memphis | Baltimore | Fort Worth | Charlotte | El Paso | Milwaukee | Seattle | Boston | Denver | Louisville | Washington | Nashville | Las Vegas | Portland | Oklahoma City | Tucson | Albuquerque | Long Beach | New Orleans | Cleveland | Fresno | Sacramento | Virginia Beach | Kansas City | Mesa | Atlanta | Omaha | Oakland | Tulsa | Miami | Honolulu | Minneapolis | Colorado Springs | Arlington |