BitTorrent
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
BitTorrent este un protocol care permite descărcarea rapidă de fişiere folosind o cantitate minimă din lăţimea de bandă disponibilă a conexiunii la Internet. BitTorrent nu costă nimic şi nu conţine viruşi sau agenţi spyware, codul său sursă fiind disponibil gratuit. Spre deosebire de alte metode de download, BitTorrent maximizează viteza de transfer împărţind fişierul în bucăţele şi descărcând acele bucăţele pe rând de la utilizatorii care le au deja. Acest proces poate face fişierele voluminoase, dar populare, ca de exemplu episoade ale emisiunilor de televiziune sau filme şi videoclipuri, să poată fi descărcate cu viteze mult mai mari decât este posibil cu protocoale similare.
Cuprins |
[modifică] Cum funcţionează BitTorrent
Protocolul BitTorrent împarte fişierul în fragmente minuscule, de obicei de ordinul a unui sfert de megabyte (256 KB), dar cu cât fişierul original este mai mare, cu atât mărimea fragmentelor va creşte. De obicei un fişier de 4,37 GB va fi împărţit în fragmente de câte 4 MB (4096 KB). Utilizatorii descarcă fragmentele lipsă de care au nevoie de la cei care le-au descărcat deja, punând la dispoziţia celorlalţi fragmentele deja avute. Protocolul este destul de inteligent pentru a alege cele mai eficiente conexiuni de reţea pentru fragmentele căutate. Un grup de utilizatori care descarcă simultan un fişier poartă numele generic de “roi” (swarm). Pentru a mări eficienţa globală a roiului, clienţii de BitTorrent cer de la ceilalţi utilizatori fragmentele cele mai rare; cu alte cuvinte fragmentele care sunt disponibile la cei mai puţini utilizatori în încercarea de a asigura o omogenitate a fragmentelor în termeni de disponibilitate şi de a evita "ambuteiajele".
Fragmentele nu sunt descărcate în ordine secvenţială, iar fişierul original trebuie reconstituit de către clientul de BitTorrent. Este foarte important faptul că un client din cadrul unui roi va începe să pună la dispoziţia celorlalţi fragmente din fişier înainte ca el să aibă fişierul complet. Astfel, oricine poate avea în cele din urmă fişierul complet, atâta timp cât undeva în roi există cel puţin un exemplar din fiecare fragment, chiar dacă nici un utilizator nu are fişierul complet (o copie completă a fişierului poartă numele de “sămânţă” -- seed).
[modifică] Cum se foloseşte BitTorrent
Deşi sistemul din spate este destul de complex, descărcarea cu BitTorrent este destul de simplă şi intuitivă. Se începe cu un fişier .torrent, un mic fişier de descriere care conţine numele fişierului original şi mărimea acestuia. Orice persoană care vrea să descarce un fişier trebuie să aibă mai întâi fişierul de descriere şi să îl deschidă cu un client de BitTorrent. Fişierul .torrent îi spune clientului adresa serverului central de tracking, care la rându-i menţine o listă de utilizatori care descarcă acel fişier şi care este nivelul de disponibilitate a fiecărui fragment. Pentru fiecare sursă disponibilă clientul verifică blocurile de date de care are nevoie. După ce descarcă un bloc de date el verifică integritatea acelui bloc comparând semnătura sa digitală (obţinută printr-o metodă criptografică) cu cea furnizată de către server. Dacă fragmentul este validat, el este adăugat în lista de blocuri de date disponibile pentru partajarea cu ceilalţi utilizatori.
Deşi BitTorrent este un protocol acceptabil pentru un utilizator de broadband, este mai puţin eficient pentru conexiuni dial-up, unde deconectările sunt dese.
[modifică] Comparaţie cu alte sisteme de partajare
Metoda folosită de către BitTorrent pentru a distribui fişierele în reţea se aseamănă cu cea folosită de reţeaua eDonkey2000, dar nodurile din reţeaua eDonkey sunt mult mai solicitate datorită numărului mare de fişiere servite având drept consecinţă micşorarea lăţimii de bandă disponibilă fiecărui transfer. Transferurile BitTorrent sunt foarte rapide deoarece toate nodurile dintr-un grup se concentrează pe a transfera un singur fişier (sau o colecţie de fişiere care au legătură unul cu celălalt).
O metodă similară cu modul în care funcţionează BitTorrent din punct de vedere al încurajării upload-ului de fişiere este Participation Level introdus în KaZaA în 2002. Acest nivel de participare creştea o dată cu upload-ul de fişiere şi scădea o dată cu descărcarea acestora. Astfel, când alţi utilizatori încercau să descarce un fişier de la utilizatorul curent, cei cu un nivel de participare mai mare aveau prioritate, în timp ce ceilalţi erau puşi într-o listă de aşteptare. Acest sistem poate fi vizualizat ca o piramidă în care cei cu cea mai mare cantitate de upload sunt aproape de vârf, iar ceilalţi, progresiv, pe nivelurile inferioare. Totuşi, din păcate sistemul adoptat de KaZaA este ineficient şi uşor de înşelat – nivelul de participare este raportat de către aplicaţia client, care poate fi setată în aşa fel încât să raporteze un nivel favorabil (dar nu şi adevărat).
[modifică] Dezvoltări în viitor
Protocolul BitTorrent este încă în dezvoltare, astfel existând posibilitatea de a i se adăuga noi facilităţi care să îi îmbunătăţească performanţele (şi aşa foarte bune) şi eficienţa.
În mai 2005, Bram Cohen, părintele BitTorrent, a lansat o nouă versiune a clientului de BitTorrent care elimină necesitatea de a avea serverul central de tracking, permiţând partajarea de fişiere mai rapid şi mai uşor decât înainte, fără a avea cunoştinţe avansate ale protocolului.
