A Portuguesa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

A Portuguesa este imnul naţional al Portugaliei. A fost scris de către Henrique Lopes de Mendonça (versuri) şi Alfredo Keil (muzică), după resurgenţa naţionalistă provocată de Ultimatumul Britanic (pentru trupele portugheze pentru a elibera teritoriile între Angola şi Mozambique) fiind adoptat ca şi imnul republican şi, în final, de către noua Republică Portugheză în 1910 ca şi imn naţional, înlocuind O Hino da Carta, ultimul imn al monarhiei constituţionale din Portugalia.

A Portuguesa se traduce ca "Portughezul" în sensul "cântecul Portugaliei" la fel ca şi La Marseillaise, imnul naţional al Franţei, care se traduce "cântecul Marsiliei" şi ca imnul belgian, La Brabançonne care se traduce ca "cântecul Brabantului."

[modifică] Istorie

În 1890, Regatul Unit a înaintat un ultimatum, cerându-i Portugaliei şă renunţe la intenţiile sale de a ocupa teritoriul dintre coloniile sale africane, Angola, pe coasta de vest, şi Mozambic, pe coasta de est, în scopul de a unii cele două teritorii. În ciuda revoltei populare, guvernul a acceptat termenii britanici, ceea ce a dus la scăderea popularităţii regelui Carlos şi a monarhiei aducând suporteri mişcării republicane. Inspirat de sentimentele de furie ale oamenilor, poetul Henrique Lopes de Mendonça a scris un poem epic determinându-i pe oameni "să lupte pentru patrie" (Pela Pátria lutar) şi să recreeze trecutul puterii navale, mai ales cea din secolele al XV-lea şi al XVI-lea. Cuvintelor li s-a creat o melodie de către compozitorul Alfredo Keil şi au devenind curând populere printre poporul dezamăgit de atitudinea autorităţiilor portugheze, considerată de ei a fi submisivă şi umilitoare.

Pe 31 ianuarie 1891, o revoluţie republicană a început în oraşul nordic Oporto şi "A Portuguesa" a fost adoptat de către rebeli ca şi imnul lor. Revoluţia a fost însă înfrântă şi cîntecul interzis. În 1910, pe 5 octombrie, o nouă revoluţie a reuşit în înfrângerea monarhiei, stabilind Republica Portugalia. În anul următor, 1911, o lege a proclamat "A Portuguesa" ca şi imnul de stat al Portugaliei.

[modifică] Versuri

Acestea sunt versurile complete ale poemului lui Henrique Lopes de Mendonça. Doar primele două strofe sunt cântate.

Heróis do mar, nobre povo,
Nação valente, imortal,
Levantai hoje de novo
O esplendor de Portugal!
Entre as brumas da memória,
Ó Pátria sente-se a voz
Dos teus egrégios avós,
Que há-de guiar-te à vitória!

Às armas, às armas!
Sobre a terra, sobre o mar,
Às armas, às armas!
Pela Pátria lutar
Contra os canhões marchar, marchar!

Desfralda a invicta Bandeira,
À luz viva do teu céu!
Brade a Europa à terra inteira:
Portugal não pereceu
Beija o solo teu jucundo
O Oceano, a rugir d'amor,
E teu braço vencedor
Deu mundos novos ao Mundo!

Às armas, às armas!
Sobre a terra, sobre o mar,
Às armas, às armas!
Pela Pátria lutar
Contra os canhões marchar, marchar!

Saudai o Sol que desponta
Sobre um ridente porvir;
Seja o eco de uma afronta
O sinal do ressurgir.
Raios dessa aurora forte
São como beijos de mãe,
Que nos guardam, nos sustêm,
Contra as injúrias da sorte.

Às armas, às armas!
Sobre a terra, sobre o mar,
Às armas, às armas!
Pela Pátria lutar
Contra os canhões marchar, marchar!

[modifică] Vesiunea în limba română (Traducere aproximativă a primelor două strofe)

Eroi ai mării, popor nobil,
Născut curajos şi nemuritor,
Trezeşte astăzi încă o dată
Splendoarea Portugaliei.
Între secretele memoriei,
O, patrie mamă, simte vocile
Taţilor tăi puternici
Asta trebuie să te ghideze spre victorie!
Cor
La arme, la arme
Pe pământ şi pe mare!
La arme, la arme
Să lupţi pentru patria mamă!
Împotriva armelor marşăm, marşăm!