Slackware
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Slackware este o distribuţie GNU/Linux. Slackware foloseşte un mod de abordare diferit de distribuţii renumite cum ar fi Red Hat, Debian, Gentoo, SuSE, sau Mandriva Linux. Poate fi descris cel mai bine ca fiind "UNIX-like", având in vedere politica strictă de incorporare a aplicaţiilor, si absenţa unor utilitare de configurare ce folosesc interfaţă grafică, precum in alte varietăţi GNU/Linux. Printre partizanii Slackware exista o vorba, "Când ştii Slackware, ştii Linux, când ştii Red Hat, tot ce ştii e Red Hat."
Cuprins |
[modifică] Istorie si nume
| Versiuni | ||
|---|---|---|
| 1.0 | 17 iulie | 1993 |
| 2.0 | 2 iunie | 1994 |
| 3.0 | 30 noiembrie | 1995 |
| 3.1 | 3 iunie | 1996 |
| 3.2 | 17 februarie | 1997 |
| 3.3 | 11 iunie | 1997 |
| 3.5 | 9 iunie | 1998 |
| 4.0 | 17 mai | 1999 |
| 7.0 | 25 octombrie | 1999 |
| 7.1 | 22 iunie | 2000 |
| 8.0 | 1 iulie | 2001 |
| 8.1 | 18 iunie | 2002 |
| 9.0 | 19 martie | 2003 |
| 9.1 | 26 septembrie | 2003 |
| 10.0 | 23 iunie | 2004 |
| 10.1 | 2 februarie | 2005 |
| 10.2 | 14 septembrie | 2005 |
| 11.0 | 2 octombrie | 2006 |
Ultima versiune stabila a Slackware GNU/Linux este 11.0, care include suport pentru ALSA, GCC 3.3.4 (cu 3.4.3 ca alternativă în /testing), nucleul Linux 2.4.29 (ca alternativă 2.6.10 in /testing), GNOME 2.6.1, KDE 3.3.2, şi toate utilitarele uzuale.
Există deasemenea o versiune de teste a Slackware numită 'Curentă' ce poate fi folosita pentru o distributie actualizată la zi.
Prima versiune, 1.00, a fost lansată pe 17 iulie, 1993 de Patrick Volkerding. Anunţul oficial poate fi găsit aici [1]. Era bazată pe distribuţia SLS Linux si oferea imagini ale discurilor de 3½", care erau disponibile pe FTP. Slackware a sărbatorit a zecea aniversare pe 17 iulie, 2003.
Numele "Slackware" provine de la termenul "Slack", aşa cum este definit de Church of the SubGenius.
GNOME a fost scos din distribuţia curentă, şi lăsat comunităţii pentru suport şi distribuţie. Sunt disponibile alte variante GNOME destinate specific pentru Slackware:
Un proiect numit Dropline oferă deasemenea pachete Gnome pentru Slackware, deşi acestea ar putea avea conflicte cu sistemul.
[modifică] Filozofia design-ului
[modifică] KISS
KISS, care este o abreviere pentru "Keep it Simple, Stupid", adică "Mentine totul simplu, prostule" este un concept care explică multe alegeri ale design-ului în Slackware. În acest context 'simplu' se refera la punctul de vedere al arhitecturii sistemului şi nu la acel al usurinţei în utilizare. Acesta este motivul pentru care sunt atât de puţine unelte GUI pentru configurarea sistemului. Uneltele GUI sunt ( după cum zice teoria ) mai complexe, şi de aceea mai predispuse la probleme decât uneltele simple în linie de comandă. Rezultatul acestui principiu este că Slackware este foarte rapid, stabil şi sigur, cu costul uşurinţei în utilizare. Criticii spun în general că asta face lucrurile prea consumatoare de timp şi greu de învaţat. Susţinatorii spun că flexibilitatea şi transparenţa cât şi experienţa acumulată în acest proces compenseaza pe deplin.
[modifică] Scripturile de startup
Slackware foloseşte modelul de scripturi din stilul de iniţializare BSD, pe când majoritatea celorlalte distribuţii GNU/Linux folosesc modelul de iniţializare System V Standard. Cu System V fiecare nivel de rulare primeşte un subdirector pentru scripturile de iniţializare, pe cand stilul BSD dă un singur script de iniţializare fiecărui nivel de rulare. Susţinătorii stilului BSD spun că este mai bine pentru că, cu acest sistem este mult mai uşor sa găseşti, citeşti, editezi şi să întreţii scripturile. Susţinătorii stilului System V spun că structura acestuia face scripturile mai puternice şi mai flexibile.
Trebuie menţionat faptul că compatibilitatea stilului System V a fost incorporată in Slackware, începand cu versiunea 7.0.
[modifică] Administrarea pachetelor
Concepţia Slackware fata de modul de administrare al pachetelor este unică. Sistemul său de administrare al pachetelor poate instala, actualiza, sau şterge pachete la fel de usor ca şi alte distribuţii. Dar nu face nici o încercare de urmărire sau administrare a ceea ce este referit ca "dependinţe" (ex. se asigură că sistemul are toate librăriile de sistem şi programele pe care noul pachet "aşteaptă" să le gaseasca în sistem), fiind conceput pentru un administrator care are cunoştinte despre pachetul pe care îl instalează.
Pachetele sunt în formă de fişiere tar arhivate cu utilitarul gzip care mai degrabă au extensiile .tgz decat .tar.gz. Sunt construite în aşa fel, încât atunci când sunt extrase în directorul rădăcina, fişierele lor se copiază către locaţiile unde trebuie să fie instalate. Este oarecum posibil (deşi nerecomandabil) să instalăm pachete fără utilitarele de pachete ale Slackware, folosind doar tar si gzip, şi asigurându-ne că rulăm scriptul doinst.sh, dacă unul a fost inclus in pachet.
In contrast rpm-urile Red Hat sunt arhive cpio, şi deb-urile Debian sunt arhive ar. Acestea conţin informaţii detaliate despre dependinţe si utilitarele lor de administrare al pachetelor le pot folosi pentru a găsi si instala condiţiile esentiale (librăriile, programele, etc.). Pachetele vor refuza să se instaleze dacă condiţiile esenţiale nu sunt îndeplinite (deşi acest lucru poate fi încălcat).
Dezbaterea pe meritele relative ale depistării sau ignorării dependinţelor, deşi nu aşa de intensă, este oarecum evocatoare a "războiului religios" găsit in lunga dezbatere a editoarelor de texte UNIX "vi versus Emacs". Modul de abordare al Slackware faţă de problemă pare să fie bine acceptată de utilizatorii deseori tehnici pe care îi are.
[modifică] Rezolvarea automată a dependinţelor
Cu toate că Slackware nu incorporează utilitare care sa rezolve dependinţele pentru utilizator prin luarea şi instalarea automată a dependinţelor de pe Internet, sunt câteva utilitare ale unor terţe părţi care pot furniza această funcţie similară cu modul în care APT o face pentru Debian GNU/Linux.
Câteva dintre aceste unelte determină dependinţele prin analizarea pachetelor instalate, determinând ce librării sunt necesare, şi pe urmă descoperind ce pachete sunt disponibile pentru a le furniza. Acest proces automatic este consumator de timp, şi mai primitiv decât metoda manual finisată a APT. Oricum, de obicei produce rezultate satisfacatoare.
Slackware 9.1 avea inclus pachetul Swaret extra pe cel de-al doilea CD, dar nu il instala. Swaret a fost exclus din distribuţie odată cu versiunea Slackware 10.0, dar este încă disponibil ca utilitar de terţa parte.
slackpkg este inclus în /extra începand cu Slackware 9.1.
slapt-get nu furnizează rezolvare de dependinţe pentru pachetele incluse în distribuţia Slackware. Dar furnizează un context pentru rezolvarea dependinţelor în pachetele compatibile Slackware asemanator cu metoda pe care o foloseşte APT. Mai multe surse de pachete şi distribuţii bazate pe Slackware se folosesc de această funcţionalitate.
| Diferite distribuţii Linux |
|
Debian GNU/Linux | Fedora Core | Gentoo | Knoppix | Mandriva Linux | PLD Linux (poloneză) | Red Hat Linux | Slackware | SuSE |
|
Arch Linux | ArkLinux | Aurox (poloneză) | College | Freesco | Gnoppix | Jusix (poloneză) | Kamix (poloneză) | Linspire (variaţie Lindows) | Lycoris | NND (poloneză) | Linux-EduCD (poloneză) | Mepis | Navyn OS (poloneză) | PCLinuxOS | Quantian | Slax | Turbolinux | Trustix | Ubuntu Linux | Xandros | Yoper | Zopix |
