Perioada interbelică
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Perioada interbelică desemnează intervalul de 21 de ani intre cele doua Razboaie Mondiale (1918-1939). A fost o perioada zbuciumata in care, in ciuda pacii aparente, conflictele erau in stare latenta. Acum se concretizeaza cele doua ideologii opuse care au schimbat fata lumii: fascismul, nazismul in special si comunismul. aceste doua ideologii castiga tot mai mult teren pe fondul unei apatii generale din partea democratiilor europene. Anii de dupa razboi au fost deosebit de grei pentru fostele Puteri Centrale care pierdusera razboiul, in special pentru Austro-Ungaria care se va destrama si pentru Germania care va suferi din cauza obligatiei de a plati daune de razboi. rata somajului va fi in crestere, inflatia va atinge cote nebanuite, violenta stradala va instaura o stare de asediu. Pentru celelelte state situatia nu va fi cu mult mai buna, toate fiind nevoite sa se recladeasca dupa razboi. Statele unite se vor confrunta cu un val de imigranti, in special italieni. Anii 20 vor fi dominati de luptele intre bandele de gangsteri, din cauza prohibitiei. De asemenea, epoca interbelica a fost una de emancipare culturala, marcandu-se o schimbare a moravurilor si a modei. este epoca Jazz-ului si a romantelor. acum se dezvolta arta cinematografica, teatrul de estrada si radioul, care vor juca un important rol propagandistic in Germania nazista.