Open source
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Software-ul liber e caracterizat de libertate, şi nu de preţ. Pentru a înţelege conceptul, trebuie să vă gandiţi la "libertate" în sens de "libertate de expresie" şi nu în sens de "intrare liberă" (la un spectacol, film, ş.a.m.d.).
Software-ul liber e caracterizat de libertatea acordată utilizatorilor săi de a-l utiliza, copia, distribui, studia, modifica şi îmbunătăţi. Mai exact, e vorba de patru forme de libertate a utilizatorilor săi:
- Libertatea de a utiliza programul, în orice scop (libertatea 0).
- Libertatea de a studia modul de funcţionare a programului, şi de a-l adapta nevoilor proprii (libertatea 1). Accesul la codul-sursă este o precondiţie pentru aceasta.
- Libertatea de a redistribui copii, în scopul ajutorării aproapelui tău (libertatea 2).
- Libertatea de a îmbunătăţi programul, şi de a pune îmbunătăţirile la dispoziţia publicului, în folosul întregii societăţi (libertatea 3). Accesul la codul-sursă este o precondiţie pentru aceasta.
Un program este software liber dacă întruneşte toate aceste libertăţi. Astfel, ar trebui să fiţi liberi să redistribuiţi copii, modificate sau nu, gratuit sau contra unei sume pentru costurile de desfacere, oricui, oriunde. Libertatea de a face aceste lucruri înseamnă (printre altele) că nu e necesar să cereţi sau să plătiţi pentru a primi permisiune în acest scop.
Trebuie de asemenea să aveţi libertatea de a face modificări şi de a le folosi pentru uz personal, cu titlu profesional sau în scop recreativ, fără a menţiona cuiva că aceste modificări există. Dacă totuşi faceţi publice aceste modificări, trebuie să nu fiţi obligat să notificaţi pe cineva în mod special, sub nici o formă.
Libertatea de a utiliza un program presupune că acesta să poată fi folosit de orice persoană sau organizaţie, pe orice tip de sistem computerizat, pentru orice formă de activitate, şi fără a trebui să comunice aceasta autorului programului sau altei entităţi juridice.
Libertatea de a redistribui copii trebuie să includă forme binare sau executabile ale programului, ca şi codul sursă, atât în versiunile originale cât şi în cele modificate. (Distribuirea programelor în formă executabilă e necesară pentru uşurinţa instalării sistemelor de operare libere). Putem chiar trece cu vederea faptul că nu există concret posibilitatea de a produce formă binară sau executabilă pentru un anumit program (anumite limbaje de calculator nu suportă acest mod de lucru), dacă se acordă dreptul de a le distribui şi sub aceste forme (în caz că găsiţi sau dezvoltaţi o metodă prin care să le produceţi).
Pentru a avea libertatea de a opera modificări, şi de a publica versiuni îmbunătăţite, trebuie să aveţi acces la codul-sursă al programului. Accesibilitatea codului-sursă este deci o condiţie necesară pentru a califica un program ca "liber".
Pentru ca aceste libertăţi să fie reale, ele trebuie să fie irevocabile atât timp cât utilizatorii nu comit vreo faptă ilegală; dacă autorul programului are prerogativa de a revoca licenţa fără a-şi întemeia această decizie pe comiterea unei anumite fapte de către utilizator, software-ul nu este liber.
Totuşi, există şi anumite reguli acceptabile privind distribuirea de software liber, atunci când aceste reguli nu afectează libertăţile centrale. Spre exemplu, copyleft (pe scurt) este regula potrivit căreia, prin redistribuirea software-ului, nu puteţi adăuga limitări libertăţilor fundamentale ale altor utilizatori. Această regulă nu contravine libertăţilor fundamentale, ci le protejează.
Astfel, se poate întâmpla să plătiţi pentru a dobândi cópii ale unor programe GNU, ori, la fel de bine, puteţi obţine cópii fără a plăti pentru ele. Indiferent de modul în care obţineţi programele, veţi avea libertatea de a le copia şi modifica, şi chiar de a vinde cópii ale acestora.
"Software liber" nu înseamnă "non-comercial". Un program liber trebuie să fie utilizabil în scop comercial, şi disponibil pentru dezvoltare şi distribuţie comercială. Dezvoltarea comercială a software-ului liber nu mai este ceva neobişnuit; iar software-ul comercial liber este foarte important.
Instituirea de condiţii privind modul de a pune pe piaţă o versiune modificată este acceptabilă, dacă acestea nu anulează libertatea d-voastră de a lansa versiuni modificate. Clauzele conform cărora "dacă publicaţi un program în forma X, trebuie să îl publicaţi şi în forma Y" sunt de asemenea acceptabile, sub aceeaşi condiţie. (Observaţi că o asemenea clauză vă lasă în continuare opţiunea de a publica sau nu programul). Este de asemenea acceptabil ca o licenţă să stipuleze obligativitatea ca în cazul lansării unei versiuni modificate, la cererea unui autor anterior al programului, să îi trimiteţi o copie.
În cadrul proiectului GNU, utilizăm conceptul de "copyleft" pentru a proteja juridic aceste libertăţi pentru public. Există însă şi software liber în afara copyleft-ului. Considerăm că există motive serioase pentru care e preferabilă utilizarea copyleft-ului, dar dacă programul d-voastră este software liber în afara copyleft-ului, vom putea în continuare să îl utilizăm.
Citiţi articolul "Categoriile de software liber" (18.000 de caractere) pentru a vedea relaţiile şi diferenţele dintre "software-ul liber", "software-ul sub copyleft" şi alte categorii de software.
Uneori reglementările vamale şi sancţiunile comerciale internaţionale vă pot limita libertatea de a distribui în lume cópii ale programelor. Autorii de software nu au puterea de a elimina sau de a depăşi aceste restricţii, dar pot, şi trebuie să refuze să impună restricţiile utilizatorilor programelor create de ei. În acest mod, restricţiile nu vor afecta activităţile utilizatorilor aflaţi în afara jurisdicţiei statelor care le impun.
Discutând despre software-ul liber, este indicat să evitaţi termeni ca "gratuit" sau "pe gratis", întrucât aceşti termeni pot conduce la ideea că principala caracteristică a softului liber ar fi preţul, şi nu libertatea sa. Alţi termeni uzuali ca "piraterie" reprezintă expresia unor opinii pe care sperăm că nu le imbratişaţi. Citiţi articolul "Termeni vagi sau înşelători şi expresii care ar trebui evitate" pentru o analiză a acestor termeni. De asemenea avem o listă cu traduceri ale conceptului de "free software" (software liber) în mai multe limbi.
În fine, trebuie observat că acele condiţii enumerate in definiţia software-ului liber necesită o analiză atentă pentru a se constata întrunirea lor. Pentru a decide dacă un anumit program este într-adevăr "software liber", îl vom analiza în baza acestor criterii, pentru a vedea dacă respectă atât litera, cât şi spiritul definiţiei. Dacă o licenţă de utilizare a unui program include restricţii excesive, nu o vom accepta, chiar dacă acele restricţii nu au fost anticipate în enunţarea criteriilor de definire. Uneori prevederile incluse într-o licenţă conduc la situaţii ce trebuie analizate minuţios, inclusiv prin discuţii cu avocaţi, înainte de a decide dacă acele prevederi sunt acceptabile. Când ajungem la o concluzie asupra unei situaţii noi, adeseori trebuie să actualizăm criteriile după care decidem dacă anumite licenţe sunt, sau nu, licenţe libere.
Dacă vă interesează dacă o anumită licenţă de utilizare este într-adevăr o licenţă de software liber, examinaţi lista noastră de licenţe. Dacă licenţa pe care o căutaţi nu este acolo, ne puteţi întreba printr-un e-mail trimis la mailto:licensing@gnu.org.
