Marea Bering
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Marea Bering (sau Imarpik) este situată la nord şi separată de Oceanul Pacific de nord de către Alaska şi Insulele Aleutine. Acoperind mai mult de două milioane de kilometri pătraţi, este mărginită la est şi nordest de Alaska, la vest de Siberia şi Peninsula Kamceatka, la sud de Peninsula Alaska şi de Insulele Aleutine şi în nordul îndepărtat de Strâmtoarea Bering care separă Marea Bering de Marea Chukchi din Oceanul Arctic. Numele său este cel al primului explorator european care a navigat pe apele sale, navigatorul danez Vitus Bering.
În timpul celei mai recente ere glaciare, se crede că nivelul mării era suficient de jos pentru a permite oamenilor şi animalelor să migreze din Asia în America de Nord pe jos, pe unde acum se află Strâmtoarea Bering, localizată în partea nordică a mării. Acest loc este cunoscut ca "Trecătoarea Bering" şi unii oameni de ştiinţă cred că a fost locul prin care au ajuns în America primii locuitori.
Marea Bering este unul din locurile cele mai bogate în peşte, şi pescuitul în apele sale reprezintă jumătate din industria pescuitului din Statele Unite. Datorită schimbărilor climatice, evoluţia climei şi ecosistemului Mării Bering este nesigur. Aceasta este o problemă în doua sensuri: schimbările climatice influenţează ecosistemele şi ecosistemele servesc ca indicatori pentru schimbările climatice.
Câteva insule din Marea Bering:
- Insulele Pribilov
- Insulele Komandorski, inclusiv Insula Bering
- Insula St. Lawrence
- Insulele Diomede
- Insula King
- Insula St. Matthew
[modifică] Vezi şi
- Arbitrarea Mării Bering
- Golful Bristol
- Alaska
