Flotabilitate
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Flotabilitatea sau starea de plutire este una din principalele calităţi nautice ale navei. Reprezintă capacitatea acesteia de a pluti cu o încărcătură dată şi la un pescaj determinat de legea echilibrului dintre greutatea navei şi aceea a volumului de apă dezlocuit de partea sa imersă. Acest echilibru se exprimă prin formula:
- G = V • d,
în care: G este greutatea navei; V este volumul operei vii (carenei); d este densitatea apei.
Orice navă dispune de o flotabilitate efectivă, asigurată de volumul etanş al carenei corespunzător liniei de plutire de plină încărcare, care se consumă prin încărcătura de transportat, şi de o rezervă de flotabilitate, asigurată de spaţiul etanş al operei moarte determinat de bordul liber şi destinată siguranţei în navigaţie pe mare agitată sau în cazuri de inundare parţială a navei.
Rezultanta forţelor de flotabilitate are punctul de aplicaţie în centrul de flotabilitate, care este centrul de carenă.
 |
Acest articol despre transportul naval este deocamdată un ciot. Poţi ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
