Azov
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Azov (în limba rusă Азов) este un oraş din Regiunea Rostov, Rusia, situat pe râul Don la numai trei kilometri de Marea de Azov, al cărei nume este drivat din cel al oraşului. Are o populaţie de 82.090 (conform recensământului din 2002). Azovul se află la 47o5’N 39o28’E.
Cuprins |
[modifică] Primele aşezări şi vecinătăţi
Vărsarea râului Don a fost întotdeauna un centru comercial important. La începutul secolul al III-lea î.Hr., grecii din Regatului Bosporosului a fondat o colonie aici, pe care au numit-o Tanais (după numele grecesc al râului). Câteva secole mai târziu, aşezarea a fost incendiată de regele Poleumon al Bosporusului. Coloniştii greci au reconstruit prospera colonie, dar goţii au anihilat practic aşezarea în secolul al III-lea. Situl arheologic al anticului Tanais, acum ocupat de satul Nedvigovka, a fost cercetat începând cu mijlocul secolului al XIX-lea.
În secolul al X-lea, ţinutul a trecut sub controlul cnezatului slav al lui Tmutarakan. Kipciacii, după ce au cucerit zona în 1067, au redenumit-o azak (şes), de unde a derivat numele modern al zonei.Hoarda de Aur a cucerit cea mai mare parte a coastei în secolele al XIII-lea şi al XIV-lea, dar negustorii veneţieni şi genovezi au primit permisiunea de a se aşeza în zona Azovului din zilele noastre, unde au fondat o colonie numită Tana. Turcii au pus capăt prosperităţii coloniei în 1471, când au cucerit zona şi au construit o fortăreaţă puternică aici.
[modifică] Fortăreaţa Azov
Într-un dintre bătăliile care a rămas una dintre paginile de legendă ale istoriei căzăceşti, cazacii de pe Don au cucerit în vara anului 1637 fortăreaţa apărată de 4.000 de turci cu 200 de tunuri şi au stăpânit-o timp de 5 ani. În iunie 1641, cazacii au rezistat unui asediu al armatei otomane. În 1642, după retragerea turcilor, ţarul a convocat o adunare populară – Zemski Sobor – care a decis să predea fortăreaţa pentru a evita un război total cu Imperiul Otoman. Înainte de apleca din castel, cazacii au distrus toate fortificaţiile.
Oraşul a trebuit să treacă de-a lungul istoriei de multe vicisitudini. În timpul aşa numitei campanii Azov (1696), Petru cel Mare a reuşit să recucerească cetatea. După dezastruasa campanie de pe Prut însă, Azovul a fost din nou trecut în mâinile turcilor în 1711. În timpul marelui război ruso-turc din 1768-1774, Azovul a fost definitiv cucerit de armatele ruseşti de sub comanda contelui Rumianţev, cedarea oraşului de către tuci devenind oficială odată cu semnarea păcii de la Kuciuk-Kainargi (1774). Timp de şapte ani, Azovul a fost capitala unei gubernii separate, dar odată cu creşterea oraşului vecin Rostov-pe-Don, şi-a pierdut treptat importanţa.
[modifică] Legături externe
[modifică] Vezi şi:
- Tanais
- Campaniile Azovului