Alexandru Zub
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol trebuie pus în formatul standard conform manualului de stil.Eticheta aceasta trebuie ştearsă la încheierea standardizării. Articolul a fost etichetat în luna martie 2006.
Alexandru Zub (n. 12 octombrie 1934, Vârful Câmpului, judeţul Botoşani), istoric român. Membru corespondent al Academiei Romane din 10 septembrie 1991 şi membru titular din 2004. Deoarece a organizat în 1957 o manifestare studenţească, considerată ilegală de autorităţi, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la înscăunarea lui Ştefan cel Mare, a făcut închisoare politică timp de şase ani.
[modifică] Studii şi activitate profesională
Dupa absolvirea Şcolii Normale (Pedagogice) din Şendriceni - Dorohoi, a urmat cursurile Facultaţii de Istorie din Iaşi.
În 1973 a devenit doctor în ştiinţe istorice.
Din 1963 a lucrat în cercetare, iniţial în colectivul de istorie medie, apoi în cel de istorie modernă la Institutul de Istorie şi Arheologie "A. D. Xenopol" din Iaşi;
Din 1990 este director al Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iaşi. S-a aplecat asupra unor personalităţi ale istoriografiei româneşti: Mihail Kogălniceanu.
Din 2006, este şeful secţiei istorice a Academiei Române, succedându-i lui Dan Berindei.
[modifică] Opere publicate
- 1971 - A. D. Xenopol
- 1973 - Mihail Kogalniceanu, istoric (1974), lucrare distinsă cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române
- 1974 - Vasile Pârvan, efigia cărturarului, lucrare distinsă cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Romane
- 1975 - Vasile Pârvan. Bibliografie
- 1978 - M. Kogălniceanu, un fondateur de la Roumanie moderne (1978)
- 1983 - Pe urmele lui Vasile Pârvan
Şi-a legat numele de editarea unor lucrări de referinţă ale marilor istorici romani: V. Pârvan, Corespondenta şi acte (1973); M. Kogălniceanu, Opere II (Scrieri istorice) (1976); V. Parvan, Scrieri (1981); A. D. Xenopol, Istoria romanilor din Dacia Traina ş.a.
Concepţiile sale privitoare la istorie şi la menirea istoricului le-a expus in volumele: A scrie si a face istorie (1981); Biruit-au gandul (1983); De la istoria critica la criticism (1985); Cunoastere de sine si integrare (1986); Istorie si istorici in Romania interbelica (1989); Istorie si finalitate (1991); In orizontul istoriei (1994). Acestora li se adauga: Junimea, implicatii istoriografice (1974); Eminescu. Glose istorico - culturale (1994); La sfarsit de ciclu. Despre impactul Revolutiei franceze (1994); Imperiul reintregirii (1995); Chemarea istoriei (1997) s.a. A realizat pentru strainatate o serie de sinteze: Mihail Kogalniceanu un fondateur de la Roumanie moderne (1978), Hundert Jahre Unabhangigkeit Rumaniens (1978); A la recherche de la synthese. A. D. Xenopol (1983); Les dilemmes d'un historien: V. Parvan (1985). Sub coordonarea sa au aparut mai multe volume tematice, intre care: A Culture and Society: Structures, Interferences, Analogies in Modern Roumanian History (1985); La Revolution Francaise et les Roumains. Impact, images, interpretations (1989); Temps et changement dans l'espace roumain. Fragments d'une histoire des conduites temporelles (1991); Victor Slavescu (1993); Ion Nistor (1993); Ilie Minea (1996); I. D. Stefanescu (1997) ş.a.
[modifică] Afilieri
Membru al Asociatiei Istoricilor Europeni, al Asociatiei Istoricilor Americani, al Societatii Internationale pentru studiul Timpului, al Comisiei Internationale de Istoriografie; cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, conferit de guvernul francez.
