Botswana
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||
| Deviză naţională: Pula (Ploaie) | |||||
 |
|||||
| Limbă oficială | Limba engleză (oficială), Setswana | ||||
| Capitală |
Gaborone 24° 45' Lat. S;25° 55' Long. E |
||||
| Oraş principal | Gaborone | ||||
| Preşedinte | Festus Mogae | ||||
| Vice Preşedinte | Seretse Khama Ian Khama | ||||
| Sistem politic | Republică parlamentară | ||||
| Suprafaţă - Total - % apă |
44 600,370 km² 2,5% |
||||
| Populaţie - Total - Densitate |
144 1.573.267 2,7/km² |
||||
| Independenţă | faţă de Marea Britanie pe 30 septembrie 1966 | ||||
| PIB - Total - PIB/cap de loc. |
104 9,424 mil dolari 10,866 |
||||
| Monedă | Pula (BWP) | ||||
| Fus orar | UTC + 2 | ||||
| Imn naţional | Fatshe leno la rona Binecuvântat fie acest pământ nobil | ||||
| Domeniu Internet | .bw | ||||
| Prefix telefonic | 267 | ||||
Botswana, numele oficial, Republica Botswana (Setswana: Lefatshe la Botswana) este o ţară din partea de sud a Africii. Fost protectorat britanic al Bechuanaland, Botwsna şi-a adoptat denumirea după obţinerea independenţei faţă de coroana britanică la 30 septembrie, 1966. Vecinii Botswanei sunt la sud Africa de Sud, la vest Namibia, la nord Zambia şi Zimbabwe la nord-est. Economia, legată foarte mult de cea a Africii de Sud, se bazează în primul rând pe minerit (in special diamante), creşterea vitelor şi turism. Numele ţării vine de la cel mai mare grup etnic Tswana.
Cuprins |
[modifică] Istorie
Batswana (pluralul de la Motswana) este termenul prin care sunt desemnaţi toţi cetaţenii Botswanei, dar care se referă şi la cel mai mare grup etnic din ţară (numiţi Tswana). Înaintea sosirii coloniştilor europeni, Batswana se ocupau cu creşterea vitelor şi cu agricultura având o organizare tribală.
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea a avut loc un război între tribul Shona, locuitori ai Batswanei şi Ndebele, trib migrator venit din deşertul Kalahari. Deasemenea au mai avut loc şi conflicte cu burii, colonişti din Transvaal. După ce conducătorii Botswanei Khama al III-lea, Bathoen şi Sebele au cerut ajutor guvernului britanic, la data de 31 martie 1885, acesta din urmă a pus Bechuanaland sub protecţia sa. Partea de nord a rămas sub administrare directă sub denumirea de Protectoratul Bechuanaland, care va deveni mai târziu Botswana, iar partea de sud a devenit Colonia Capului acum fiind parte integrantă a teritoriului Africii de Sud ; majoritatea celor care vorbesc Setswana locuisc în Africa de Sud.
Când a fost înfiinţată Uniunea Africii de Sud în 1910, în afara principalelor colonii din regiune, Protectoratul Bechuanaland, Basutoland (acum Lesotho) şi Swaziland (teritoriile Înaltei Comisii) nu au fost incluse, dar s-au creat condiţiile pentru încorporarea acestora mai târziu. Extinderea autorităţii britanice şi evoluţia conducerii politice tribale a dus la crearea în 1920 a două Consilii consultative care reprezentau Africa şi Europa. În 1951 a luat fiinţă un Consiliu Consultativ Africano-european, iar Consituţia din 1961 a introdus un Consiliu Consultativ legislativ.
În 1964, Marea Britanie a acceptat propunerile Botswanei de a se autoguverna dmocratic. Sediul guvernului a fost mutat în 1965 din Mafikeng, Africa de Sud, în Gaborone. Constituţia din acelaşi an a adus primele alegeri şi declararea independenţei pe 30 septembrie, 1966.
Seretse Khama, unul din liderii mişcării de independenţă şi pretendent legitim la conducerea Ngwato, a fost ales preşedinte pentru două mandate. Acesta a decedat când încă se afla în timpul mandatului, în 1980. Din acel moment preşedinţia a fost preluată de către vicepreşedintele ţării, Ketumile Masire, care a fost ales de drept preşedinte în 1984, şi reales în 1989 şi 1994. Masire s-a retras din funcţie în 1998, preşedinţia fiind luată de către vicepreşedintele Festus Mogae, care a fost ales preşedinte cu ocazia alegerilor din 1999 şi 2004.
[modifică] Geografie
[modifică] Economie
[modifică] Referinţe
- Thomas Tlou & Alec Campbell, History of Botswana (Gaborone: Macmillan, 2nd edn. 1997) ISBN 0-333-36531-3
| Ţări în Africa | ||
|
Africa de Sud | Algeria | Angola | Benin | Botswana | Burkina Faso | Burundi | Camerun | Capul Verde | Ciad | Comore | Republica Congo | Coasta de fildeş | Djibouti | Egipt | Guineea Ecuatorială | Eritreea | Etiopia | Gabon | Gambia | Ghana | Guineea | Guineea-Bissau | Kenia | Lesotho | Liberia | Libia | Madagascar | Malawi | Mali | Mauritania | Mauritius | Maroc | Mozambic | Namibia | Niger | Nigeria | Republica Centrafricană | Republica Democrată Congo | Rwanda | Sahara Occidentală | São Tomé şi Príncipe | Senegal | Seychelles | Sierra Leone | Somalia | Sudan | Swaziland | Tanzania | Togo | Tunisia | Uganda | Zambia | Zimbabwe |
||
| Teritorii dependente: Insulele Canare | Ceuta şi Melilla | Mayotte | Réunion | Sfânta Elena | ||
